Şedinţă la fermă. Îşi spune păsul Gheorghe:
– Io sunt Gheorghe grăjdarul. Am în dotare o vacă albă, o vacă neagră şi un bou. Într-o zi boul a fu*ut-o pe vaca neagră…
Şefa de fermă:
– Stai jos nesimţitule. Nu puteai să foloseşti alt cuvânt ? De exemplu “a regulat-o”!
Şedinţa următoare: – Io sunt Gheorghe grăjdarul. Am în dotare o vacă albă, o vacă neagră şi un bou. Într-o zi boul a re… a re… a refu*ut-o pe vaca neagră…
– Nesimţitule, dacă nu ai ţinut minte “a regulat-o”, puteai să foloseşti o expresie: de exemplu: i-a făcut o surpriză…
Şedinţa următoare:
– Io sunt Gheorghe grăjdarul. Am în dotare o vacă albă, o vacă neagră şi un bou. Într-o zi boul i-a facut o surpriză vacii negre.
Toată lumea răsuflă uşurată.
– …A fu*ut-o pe-aia alba!
Trei oşence, foste prietene din copilărie, colege de şcoala mai târziu, se întâlnesc după mai mulţi ani, deja mature. După îmbrăţişările de rigoare şi întrebări ca “ce mai faci?” etc., ajung la subiectul următor:
- D-apoi tu Marie, luatu-te-ai?
– Luat dară!
– Şi cum-ui?
– Apoi, dragili meli, mi-am luat un ficior mândru, chipeş, puternic, numai că ari un beteşug! – Dusu-l-ai la doftor?
– Dus.
– Şi ce-o zis doftoru’?
– O zis că-i surd de-o ureche!
– No las că nu-i bai, doar nu trebuie şă audă toate cele!
– D-apoi tu Anuţa, tu luatu-te-ai?
– D-apoi cum?
– Şi-al tău cum-ui?
– Doamne că al meu îi ca o cătană, mere ţanţoş pe uliţă şi îi tare ca un taur, frumos ca soarele, da’ are un beteşug!
– Dusu-l-ai la doftor?
– Dus.
– Şi ce-o zis doftor?
– O zis că-i chior de un ochi, nu vedi bini!
– No las’ că nu-i bai, doară nu trebuie să vadă chiar toate cele!?
– D-apoi tu Minodora, tu luatu-te-ai?
– Păi tu fetelor eu mi-am luat un ficior cum nu să mai există pe suprafaţa pământului! Păi al meu îi cat bradul, îi deştept, puternic ca un urs, frumos ca o icoană, da are şi al meu un beteşug!
– Da’ ce beteşug are, bată-l norocu’ ?
– Păi al meu dimineaţa mă f… , la amiaza mă f… , seara mă f… !!!
– Si dusu-l-ai la doftor?
– Dus.
– Si ce-o zis doftoru’?
– O zis că n-are ţinere de minte.
O tanara povesteste unei prietene:
– Ieri pe litoral s-au dat niste tipi la mine, numai pentru ca imi purtam aiurea costumul de baie.
– Cum adica aiurea?
– In mana…
Sună o blondă la poliţie:
- Mi-au spart maşina, mi-au furat totul... şi volanul, şi pedalele, şi schimbătorul de viteze, totul...
Peste 5 minute, îşi dă cu palma peste cap şi sună iar la poliţie:
- Vă rog să ma scuzaţi, m-am urcat în spate!
Parinte... am pacatuit...
- Zi-mi, fiule!
- Am fost la o petrecere... si acolo am intalnit o tanara.... si o voce imi zicea: "Fa-o!... Uite cum arata!"... iar alta voce imi zicea: "Ai copii si nevasta acasa.... nu o face!"
- Si ce ai facut, fiule?
- Pai... n-am facut-o... dar am pacatuit cu gandul.... - Fiule... trebuie sa te duci acasa.... si timp de o saptamana sa bei cate 3 galeti de apa pe zi.
- De ce trei galeti, parinte?
Naufragiaza un american pe o insula si da de niste indieni tampiti. Cand il vad astia ii spun:
- Daca ne faci sa radem in 30 de minute scapi, daca nu, iti facem o injectie cu HIV.
Americanul se chinuie si nu reuseste sa ii faca sa rada. Ii fac indienii o injectie, mai traieste americanul un an si moare. Dupa un timp, naufragiaza un francez. Aceeasi poveste, ii fac injectia, mai traieste un an, moare. Dupa alt timp, naufragiaza badea Gheorghe. Asta aude ce zic aia si zice:
- Cu HIV ati zis?
- Da! - Chestia aia care cauzeaza SIDA, nu?
- Da!
- Pai ia faceti voi o injectie in brat, ma!
- Ba tu esti nebun? Daca iti facem, mori!
- Lasa ba, spune badea Gheorghe, faceti injectia daca va spun!
Ii fac aia injectia. Badea Gheorghe:
- Auziti ma, ia mai faceti voi inca o injectie si in picior.
- Ba, tu esti chiar prost! Ti-am facut deja una, oricum mori!
- Bai, daca va spun eu, faceti injectia!
Ii fac astia injectia, la care badea Gheorghe, zambind, spune:
- Bai fraierilor, eu sunt protejat! Am prezervativ!
„În oraşul din partea Ţării Româneşti – e vorba de Focşani – are loc odată pe an un iarmaroc în timpul verii, iar în oraşul din partea Moldovei se ţine un astfel de bîlci tot o dată pe an, dar toamna. Întîmplîndu-se să nimeresc peste iarmarocul din iulie, care are loc în oraşul dinspre Ţara Românească, am vizitat şi am văzut multe lucruri curioase. Peste o sută de mii de oameni cu căciuli negre şi de postav în diferite culori, veniţi cu mărfuri din cele patru unghiuri ale celor şapte ţări, chiar şi din Melirak, din vilaetul Turan, din China, din vilaetul Mahan, construiseră la marginea oraşului mii şi mii de dughene din nuiele, din umbrele şi covoare, pe lîngă prăvăliile de piatră. Negustorii mari vînd aici stofe de mătase albă, ţesute cu fire de aur, atlasuri şi pînzeturi. Timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, ei strîng mărfurile lor noaptea şi le desfac dimineaţa spre a fi expuse vînzării. Din cele patruzeci de zile, trei zile şi trei nopţi se luminează cu mii şi mii de candele, felinare, făclii, torţe şi cu lumînări de ceară. În fiecare colţ, cîntăreţii şi muzicanţii din diferite ţări cântă din gură şi din instrumente... După ce am vizitat aceste locuri timp de trei zile şi trei nopţi, am trecut pe partea cealaltă, în oraşul Moldovei, de unde am luat însoţitori de la boierul acestui oraş.”
