Consultanții din Camerele Agricole reorganizate au ajuns să moară de foame și cer insolvenţa MADR

Camerele Agricole (CA) de pe lângă Direcțiile Agricole Județene (DADR), fostele Oficii/Centre de Consultanţă Agricolă Județene (OJCA și CLCA), reorganizate în baza Hotărârii de Guvern 1609 din 12 decembrie 2009, continuă să aibă probleme financiare mari, situație față de care angajații statului rămân impasibili.

Din cauză că nu mai au bani, unele din aceste Camere Agricole și-au exprimat în mod expres dorința de a da în judecată Ministerul Agriculturii (MADR) pentru neplata subvențiilor prevăzute prin HG 1609, iar altele sunt în expectativă. Din cauza incoerenței în politicile practicate de MADR, unele consilii județene doresc intrarea în insolvenţă a instituției susamintite.

La data de 31 mai, informația privind iminența unor procese cu Camerele Agricole părea să fie o nebuloasă pentru secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

Întrebat fiind telefonic de către ziariștii Recolta.eu dacă știe de pericolul unor procese intentate de CA-uri MADR-ului, Daniel Botănoiu, secretar de stat, a afirmat că nu știe despre ce „Camere Agricole” este vorba - „cele vechi sau cele noi” - și dacă nu cumva „este o problemă care ține de departamentul juridic”. Convorbirea a fost terminată brusc, din cauza unor „acte care trebuiau semnate”.

De atunci, și alte cazuri de Camere Agricole afundate în probleme financiare au răsuflat în presa locală. Spre exemplu, recent, am aflat că bugetul pe 2013 al Camerei Agricole din Arad s-a epuizat, iar instituția a intrat în incapacitate de plată. Pentru Bacău situația este similară. Salariile celor 20 de angajaţi însumează restanțe de nu mai puțin de 510.000 de lei, astfel încât cheltuielile cu datoriile să fie la zi. Lista se îngroașă cu CA Constanța, Vrancea, Suceava și Bihor.

Camera Agricolă Arad este în incapacitate de plată

Într-un articol din presa locală, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Arad, Nicolae Ioţcu, mărturisea zilele acestea că bugetul pe 2013 al Camerei Agricole este epuizat și că instituţia a intrat în incapacitate de plată, iar cei 18 angajaţi nu şi-au primit salariile de două luni. Din acest motiv, Ioţcu a solicitat printr-un comunicat de presă că solicită „insolvenţa MADR, ca urmare a modului în care a fost construit şi gestionat bugetul pentru anul 2013 al Camerei Agricole”.

"Ministerul a asigurat 239.000 de lei pentru funcţionarea Camerei Agricole a judeţului Arad, sumă total insuficientă, din care s-au plătit salariile angajaţilor doar până la sfârşitul lunii martie. Cei 18 angajaţi nu şi-au mai primit salariile de două luni, iar ministerul ne-a comunicat că bugetul nu poate fi suplimentat", se plângea presei Ioţcu.

Potrivit declarațiilor acestuia, „în momentul de faţă, Camera Agricolă a intrat în incapacitate financiară, singurul vinovat fiind Guvernul USL, care dovedeşte atât neştiinţă, cât şi proastă gestionare a resurselor bugetare”.

Salarii restante din aprilie la Camera Agricolă Bacău

Angajaţii de la Camera Agricolă Judeţeană (CAJ) Bacău au rămas fără nicio sursă de venit. Oamenii se plâng că nu şi-au mai primit lefurile de trei luni, că sunt presaţi de bănci să îşi plătească ratele şi că nu mai au ce pune pe masă copiilor. La această situaţie s-a ajuns pentru că în bugetul Ministerului Agriculturii nu s-au mai prevăzut bani pentru funcţionarea camerelor agricole judeţene.

„Noi am primit subvenţii până la data de 1 aprilie”, declara recent pentru presa locală, Vasile Aichimoaiei, directorul CAJ.

20 de angajați şi niciun sfanț

Potrivit organigramei, Camera Agricolă Bacău are 20 de salariaţi. Deja instituţia a început să primească somaţii şi ameninţări de executare silită pentru că nu au fost plătite la stat dările ce revin atât angajatorului, cât şi angajatului. Pentru cei 20 de angajaţi sunt necesari 510.000 de lei ca să se ajungă cu datoriile la zi.

„Necesarul pentru a plăti salariile şi datoriile acumulate la bugetul de stat este de 510.000 de lei. Din păcate, nu avem nici cum să mai realizăm venituri proprii, deoarece ministerul a închis sesiunile de depunere a proiectelor, care era principala noastră sursă de venit. Consultanţa pe care o oferim este gratuită, iar din cursuri abia realizăm câte ceva. Pentru a putea funcţiona ar fi nevoie ca statul să ne asigure 80-85% din venituri, iar noi 15-20%”, a mai spus Vasile Aichimoaiei.

Camera Agricolă este finanţată de Ministerul Agriculturii, instituție care virează banii în contul Consiliului Judeţean şi de acolo ajung la beneficiari. Conducerea băcăuană a instituţiei spune că a făcut numeroase demersuri la MADR, de unde au fost plimbaţi la cel de Finanţe, lor în care au aflat că nu au fost prinşi în buget.

„În luna aprilie am dat câte 1.000 de lei fiecărui angajat, împărţiţi frăţeşte, din ceea ce am realizat noi ca venituri proprii, adică 60% din necesar. De atunci şi până acum nu s-a mai dat nimic, iar ultima speranţă este la rectificarea de buget de la sfârşitul acestei luni sau luna viitoare”, a conchis cu amărăciune în glas, Vasile Aichimoaiei, directorul CAJ.

Background

În data de 31 mai, Recolta.eu publica o cazuistică destul de bogată. Pe atunci, Constanța, Vrancea, Suceava și Bihor amenințau cu procese.

La Constanța, Paraschiva Mocănaşu, directorul Camerei Agricole de aici, a precizat pentru cotidianul local Observator de Constanța că cei 26 de salariați, care aveau deja salarii modeste, sunt într-o situație disperată după două luni în care nu și-au primit banii. Oamenii nu au bani pentru întreținerea copiilor și au acumulat deja restanțe la plata creditelor bancare.

„Am cerut sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa pentru a da în judecată Ministerul Agriculturii“, spunea Paraschiva Mocănaşu, cu ceva timp în urmă.

Și în Vrancea situația este dramatică. Cei 16 salariați de aici nu și-au mai primit salariile de trei luni. Deși neplătiți, angajații Camerei Agricole Vrancea au adus prin proiectele lor fonduri europene în valoare de 10 milioane de euro fermierilor din județ. Între timp, băncile au început să pună sechestru pe casele oamenilor, din cauza restanțelor la plata ratelor la creditele imobiliare.

„Vom face acţiune la Judecătorie pentru recuperarea salariilor. Chemăm în judecată Ministerul Agriculturii şi pe domnul ministru, pentru că nu cred că un manager bun îşi permite să lase 1000 de oameni din toată ţara fără salarii”, declara pentru ediția locală a ziarului Adevărul inginera Carmen Popescu, salariat al Camerei Agricole Vrancea.

Nici în Suceava lucrurile nu stau mai roz. Cei 25 de angajaţi ai Camerei Agricole, în principal ingineri agricoli cărora li se dădeau asigurări în anii trecuţi că vor avea, pe lângă venituri decente şi posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea ca adevăraţi specialişti în domeniu, au ajuns acum muritori de foame. Nu şi-au mai primit salariile de aproape trei luni, mulţi dintre ei, care au avut lipsa de inspiraţie să angajeze împrumuturi bancare sunt terorizaţi de telefoanele executorilor, alţii nu au cu ce să îşi trimită copiii la şcoală.

Camera Agricolă Bihor se află de asemenea, în imposibilitate de funcționare. Nici cei 25 de consultanți agricoli de aici nu și-au primit salariile în aprilie și mai. În plus, nu a putut fi achitată chiria sediului și nici nu au putut fi plătite utilitățile. Așadar, oamenii lucrează fără telefon, internet și fără să primească salarii.

„Dacă nu se va stabili exact care sunt sursele de finanţare, proiectele vor fi născute moarte. Oricare instituție privată sau de stat are nevoie de bani pentru a funcționa”, afirma Marius Ştefan, directorul Camerei Agricole Bihor.

Specialiștii atrag atenția că disfuncționalitățile din acest sistem ar putea avea ca efect ratarea absorbției de fonduri europene în perioada 2014 – 2020.

Sursa:

recolta.eu

Data adaugarii: 12/06/2013 19:45:08