Parteneri:

Prin intermediul unor interfete grafice intuitive, special concepute pentru a fi usor de utilizat, programul de gestiune si de vanzare POB Soft Retail este simplu de folosit oricare ar fi nivelul de instruire în domeniul comertului si IT.
Fiind format din 3 module: POB Server, POB Backofiice si POB Retail, suita POB Soft permite configurarea unor retele complexe.

EMAG

Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga comentarii!

Soiul de orez Cammeo

creat de Eugenio Gentinetta, Italia.

Caractere morfologice. Intensitatea culorii verzi a frunzei este verde deschis.

Frunzele au limbul de lungime şi lăţime medie. Portul limbului frunzei steag (observaţie timpurie) este semierect, iar la observaţia tarzie este orizontal spre recurbat. Soiul este mediu precoce spre tardiv. Sterilitatea masculină este absentă. Coloraţia antocianică a carenei paleei, a suprafeţei de sub apex şi a apexului este absentă. Culoarea stigmatului este albă. Inălţimea plantelor este scurtă spre medie. Nodurile şi internodurile paiului sunt colorate antocianic. Paniculul are axul principal de lungime medie, este aristat numai la varf şi artistele sunt scurte. Paleea spiculeţului este nepubescentă, cu varful de culoare gălbuie. Paniculul are portul uşor căzut, iar poziţia ramificaţiilor este semierectă. Paniculul este moderat spre bine exersat. Masa a 1000 de boabe este mare.

Bobul imbrăcat este lung, de lăţime medie, iar bobul decorticat este lung şi de lăţime medie spre lat. Forma bobului este fusiformă şi culoarea bobului decorticat este albă. Endospermul este de tip neglutinos şi nearomat.

Însuşiri morfo-fiziologice. Masa a 1000 de boabe este de 43 g. Soiul este

rezistent la cădere şi la bolile specifice orezului.

Însuşiri de calitate. Conţinutul mediu in proteină este de 7,87% S.U.

Capacitatea de producţie. In medie, in 2 ani de testare, a realizat o producţie

de 5551 kg/ha. Se poate cultiva in zonele favorabile pentru cultura orezului.

Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!

Data adaugarii: 14/04/2013 15:39:59

Postat de:

iarmarok promovare
Membru din: 06/01/2013
Vezi alte parereri postate de acest utilizator

Numarul de comentarii: 0

CAUTARE:

Acum pe site:

528 pareri de specialitate

33 obiceiuri si traditii

38 obiective turistice

12 povesti din iarmarok

84 legi agricole

225 glume de taran

Urmareste-ne pe:

Parteneri agro:

Targuri agro:

Parteneri turism:

Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la asigurari!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la credite!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la CV-uri!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la locurile de munca!

Inregistrare sau Conectare

„În oraşul din partea Ţării Româneşti – e vorba de Focşani – are loc odată pe an un iarmaroc în timpul verii, iar în oraşul din partea Moldovei se ţine un astfel de bîlci tot o dată pe an, dar toamna. Întîmplîndu-se să nimeresc peste iarmarocul din iulie, care are loc în oraşul dinspre Ţara Românească, am vizitat şi am văzut multe lucruri curioase. Peste o sută de mii de oameni cu căciuli negre şi de postav în diferite culori, veniţi cu mărfuri din cele patru unghiuri ale celor şapte ţări, chiar şi din Melirak, din vilaetul Turan, din China, din vilaetul Mahan, construiseră la marginea oraşului mii şi mii de dughene din nuiele, din umbrele şi covoare, pe lîngă prăvăliile de piatră. Negustorii mari vînd aici stofe de mătase albă, ţesute cu fire de aur, atlasuri şi pînzeturi. Timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, ei strîng mărfurile lor noaptea şi le desfac dimineaţa spre a fi expuse vînzării. Din cele patruzeci de zile, trei zile şi trei nopţi se luminează cu mii şi mii de candele, felinare, făclii, torţe şi cu lumînări de ceară. În fiecare colţ, cîntăreţii şi muzicanţii din diferite ţări cântă din gură şi din instrumente... După ce am vizitat aceste locuri timp de trei zile şi trei nopţi, am trecut pe partea cealaltă, în oraşul Moldovei, de unde am luat însoţitori de la boierul acestui oraş.”

(EVLIA CELEBI - Călător turc - 1827)