Parteneri:

Prin intermediul unor interfete grafice intuitive, special concepute pentru a fi usor de utilizat, programul de gestiune si de vanzare POB Soft Retail este simplu de folosit oricare ar fi nivelul de instruire în domeniul comertului si IT.
Fiind format din 3 module: POB Server, POB Backofiice si POB Retail, suita POB Soft permite configurarea unor retele complexe.

EMAG

Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga comentarii!

Soiul de grau de toamnă Bandolero

Cerozitatea spicului şi a gatului paiului este puternică

Soiul de grau de toamnă Bandolero a fost creat de Department for Cereal

Breeding and Genetics Osijek, Croaţia.

Caractere morfologice. Portul plantelor la infrăţire este semierect. Frecvenţa

plantelor cu portul frunzei steag recurbat este medie spre mare. Precocitatea este

medie. Cerozitatea tecii frunzei steag este medie, a limbului frunzei steag este foarte slabă spre slabă. Cerozitatea spicului şi a gatului paiului este puternică.

Plantele sunt de inălţime mică spre medie, iar paiul in secţiune este subţire. Spicul are forma fusiformă, este lax spre mediu de compact, prezintă prelungiri

aristiforme foarte scurte spre scurte şi culoarea albă la maturitate. Gluma inferioară are lăţimea umărului mare. Forma umărului este uşor inclinată. Ciocul glumei inferioare este scurt şi uşor curbat. Bobul este de culoare albă. Tipul de dezvoltare este de toamnă.

Însuşiri morfo-fiziologice. Soiul are masa a 1000 de boabe medie de 39 g. şi

masa hectolitrică de 76 kg. Soiul are rezistenţă bună la iernare, cădere, secetă şi arşiţă. Soiul este mijlociu de rezistent făinare şi la rugina brună, este mijlociu de

sensibil la pătarea brună reticulară şi este sensibil la septorioză.

Capacitate de producţie. Soiul Bandolero a realizat in medie, in 3 ani de

testare, o producţie de 6642 kg/ha. Soiul are insuşiri bune pentru industria de panificaţie. Se poate cultiva in zonele favorabile culturii graului de toamnă din sudul, sudestul şi vestul ţării.

Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!

Data adaugarii: 11/04/2013 19:40:33

Postat de:

iarmarok promovare
Membru din: 06/01/2013
Vezi alte parereri postate de acest utilizator

Numarul de comentarii: 0

CAUTARE:

Acum pe site:

528 pareri de specialitate

33 obiceiuri si traditii

38 obiective turistice

12 povesti din iarmarok

84 legi agricole

225 glume de taran

Urmareste-ne pe:

Parteneri agro:

Targuri agro:

Parteneri turism:

Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la asigurari!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la credite!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la CV-uri!

Inregistrare sau Conectare

Trebuie sa fii logat pentru a avea acces la locurile de munca!

Inregistrare sau Conectare

„În oraşul din partea Ţării Româneşti – e vorba de Focşani – are loc odată pe an un iarmaroc în timpul verii, iar în oraşul din partea Moldovei se ţine un astfel de bîlci tot o dată pe an, dar toamna. Întîmplîndu-se să nimeresc peste iarmarocul din iulie, care are loc în oraşul dinspre Ţara Românească, am vizitat şi am văzut multe lucruri curioase. Peste o sută de mii de oameni cu căciuli negre şi de postav în diferite culori, veniţi cu mărfuri din cele patru unghiuri ale celor şapte ţări, chiar şi din Melirak, din vilaetul Turan, din China, din vilaetul Mahan, construiseră la marginea oraşului mii şi mii de dughene din nuiele, din umbrele şi covoare, pe lîngă prăvăliile de piatră. Negustorii mari vînd aici stofe de mătase albă, ţesute cu fire de aur, atlasuri şi pînzeturi. Timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, ei strîng mărfurile lor noaptea şi le desfac dimineaţa spre a fi expuse vînzării. Din cele patruzeci de zile, trei zile şi trei nopţi se luminează cu mii şi mii de candele, felinare, făclii, torţe şi cu lumînări de ceară. În fiecare colţ, cîntăreţii şi muzicanţii din diferite ţări cântă din gură şi din instrumente... După ce am vizitat aceste locuri timp de trei zile şi trei nopţi, am trecut pe partea cealaltă, în oraşul Moldovei, de unde am luat însoţitori de la boierul acestui oraş.”

(EVLIA CELEBI - Călător turc - 1827)