Sfredelitorul ramurilor ciresului
In ţara noastră este răspandit atat in zonele de campie, cat şi de coline, dealuri şi submontane
In ţara noastră este răspandit atat in zonele de campie, cat şi de coline, dealuri şi
submontane. Adultul este alb, cu aripile anterioare prevăzute cu macule negre-albăstrui, iar cele posterioare cu pete negre-albăstrui deschis. Toracele prezintă pe partea dorsală 7 pete negre-albăstrui, dispuse pe două randuri longitudinale. Antenele femelei sunt filiforme, iar a masculilor penate. Deschizătura aripilor este 50-70 mm. Ouăle sunt ovale, roşcate, iar omizile gălbui cu puncte negre şi cu corpul, plăcile toracice şi ultimele segmente abdominale de asemenea negre. Lungimea corpului este 50-60 mm. Sfredelitorul ramurilor are o generaţie de 1-2 ani in funcţie de climat: in ţările din Africa de Nord are o generaţie pe an, iar in cele cu climat temperat din Europa, o generaţie la 2 ani. Fluturii apar in luna iunie şi zboară in lunile iunie şi iulie. Imperecherea are loc după apariţie, iar depunerea ouălor, imediat după imperechere. O femelă depune pană la 1000 de ouă şi in condiţii optime, chiar mai multe. Ouăle sunt depuse in grupe mari pe lăstari, pe peţiolul frunzelor sau pe scoarţa ramurilor. Incubaţia durează 7-27 zile in funcţie de temperatură (7-8 zile la 300C, 14-15 zile la 230C, 19-20 zile la 200C şi 27 zile la 180C). După ecloziune, larvele apărute dintr-o grupă de ouă işi ţes un cuib din fire de mătase din care ies după 2-3 zile sau chiar după 25-30 zile, dacă condiţiile de temperatură şi umiditate sunt nefavorabile şi se răspandesc către varful ramurilor, pe nervura centrală a frunzelor, peţiol sau muguri, in care sapă galerii unde se hrănesc cu ţesuturile vii. Adesea, larvele ies din ramuri şi pătrund din nou mai către bază. Către toamnă, larvele işi sapă galerii mai mari, către baza ramurilor, se izolează printr-un dop de rumegătură, făcut in apropierea orificiului de intrare, unde iernează. In primăvară, larvele se dezvoltă in aceleaşi galerii lungi de 30-40 cm, de regulă in adancime, care comunică cu exteriorul printr-un orificiu de evacuare a excrementelor. Larvele se hrănesc tot timpul verii şi toamnei, apoi iernează, iar in primăvară, după o perioadă de hrănire de 3-4 săptămani, se transformă in crisalide, de regulă in apropierea orificiului de ieşire. Stadiul de crisalidă durează 2-3 săptămani, după care in luna iunie apar fluturii. Un rol important in diminuarea densităţii numerice a acestui dăunător il joacă ciocănitorile care sparg scoarţa şi lemnul ramurilor şi consumă larvele. Sfredelitorul ramurilor atacă peste 150 specii de arbori fructiferi şi forestieri şi in special pe cele cu lemn moale: păr, măr, cireş, tei, frasin, liliac ş.a. Ramurile atacate se usucă şi dacă atacul este puternic, pomii se degarnisesc de ramuri şi in cele din urmă se usucă.
Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!
