Molia vărgată a piersicului
In Romania a fost semnalat in 1960 in două focare mari din judeţul Bihor şi Medgidia.
Adultul este brun-negricios, cu aripile anterioare negre sau brune-inchis prevăzute cu pete sau linii inchise şi cu o serie de dungi albicioase pe treimea posterioară.
Aripile posterioare sunt brune-cenuşii, prevăzute cu franjuri. Deschizătura aripilor este de 10-16 mm. Ouăle sunt galbene-portocalii, eliptice, avand 0,3-0,5 mm, iar larvele brune-roşcate sau brune-castanii, cu picioarele anale prevăzute cu două grupe de 6 şi 7 crochete. Lungimea corpului este de 15-16 mm. După Peteanu St. (1967) molia vărgată a piersicului are in ţara noastră 3 generaţii pe an: prima generaţie are loc in lunile aprilie-iunie, generaţia a doua in lunile iunie-iulie şi generaţia a treia in lunile iulie-aprilie. Generaţia de primăvară se dezvoltă din ouăle depuse de fluturii din generaţia hibernantă. Fluturii generaţiei hibernante apar in luna aprilie. Ziua ei stau retraşi pe scoarţa ramurilor sau pe dosul frunzelor, iar seara zboară, activitatea lor fiind crepusculară. Perioada
de zbor durează 20-22 zile. Imperecherea fluturilor are loc la scurt timp după apariţie. In decursul perioadei ovipozitare, care durează 15-16 zile, o femelă depune in medie 60 de ouă. Ouăle sunt depuse izolat in grupe mici pe muguri. Incubaţia durează 5-11 zile, după care apar larvele. După apariţie, larvele pătrund in fructe pe la peduncul sau lateral unde se hrănesc cu mezocarp. Stadiul de larvă durează 35-40 zile. La inceputul lunii mai, omizile ies din fructe şi se retrag in indoiturile frunzelor uscate sau intre 2 frunze intre care se fixează cu
ajutorul unor fire mătăsoase, apoi se transformă in crisalide, stadiul de crisalidă durand 8-12 zile, după care apar fluturii. Zborul fluturilor durează 3-4 săptămani, timp in care are loc imperecherea şi depunerea ouălor.
In generaţia de vară, ouăle sunt depuse pe peţiolul frunzelor şi pe fructe. Incubaţia durează 5-11 zile, după care apar larvele. Apariţia larvelor are loc in decada a doua a lunii iunie. Imediat după apariţie, larvele pătrund in fructe, lateral sau pe la peduncul, săpand galerii către sambure, unde se hrănesc cu pulpa acestora. O larvă se dezvoltă intr-un singur fruct şi numai cand sunt fructe alăturate poate trece şi in al doilea fruct. Stadiul de larvă durează 30-35 zile. La completa lor dezvoltare, larvele ies din fructe şi se transformă in crisalide, de obicei in escavaţia pedunculului sau indoiturile frunzelor. Nimfoza durează 8-12 zile, după care in a doua jumătate a lunii iulie apar fluturii.
In generaţia hibernantă larvele atacă numai lăstarii de piersic. Toamna larvele se
retrag şi iernează in adăposturi sub formă de cratere sau de furou, construite din resturi de scoarţă şi lemn. Primăvara, in luna aprilie, cand apar primele frunze şi se formează primii lăstari, larvele ies din locurile de iernare şi atacă lăstarii, pătrunzand pe la varf printr-o galerie pe care o sapă de sus in jos. O singură larvă distruge pană la 6 lăstari. Dintre paraziţi, larvele sunt atacate de viespile Apanteles emarginatus, A. xanthostigmus var. anarsiae, Paralitomastix varriicornis ş.a. Molia vărgată atacă in mod frecvent piersicul şi intr-o măsură mai mică prunul, caisul şi chiar părul şi mărul. Omizile din primele două generaţii atacă fructele, iar cele din generaţia a treia, atacă lăstarii. Din cauza atacului lăstarii se usucă, iar fructele devin viermănoase fiind refuzate la consum.
Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!
