Păianjenul roşu al pomilor
In ţara noastră păianjenul roşu formează focare, in special in livezile de prun şi măr din zona stejarului şi fagului, densitatea sa scăzand treptat in silvostepă şi stepă.
In ţara noastră păianjenul roşu formează focare, in special in livezile de prun şi măr din zona stejarului şi fagului, densitatea sa scăzand treptat in silvostepă şi stepă.
Păianjenul este răspandit pe glob intre 30-600 latitudine nordică şi sudică, iar la noi in ţară se intalneşte mai ales in livezile situate intre 750-800 m altitudine.
Femela are corpul ovoid, bombat, de culoare roşie-inchis, cu 26 peri conici inseraţi pe tuberculi albicioşi, dispuşi in 7 randuri perpendiculare astfel: 2+2+6+4+4+4+2.
Lungimea corpului (idiosoma + gnatosoma) este de 0,33-0,54 mm.
Masculul are corpul alungit cu partea posterioară ascuţită, culoarea fiind roşieportocalie, iar lungimea corpului de 0,32-0,40 mm.
Oul de iarnă este roşu, are o formă de sferă turtită şi este striat şi prevăzut cu pedicel, lăţimea variind intre 0,13-0,17 mm, iar oul de vară este brun-roşcat de 0,11-0,14 mm lăţime.
Larva este brună-gălbuie, de 0,12-0,21 mm lungime.
Protonimfa şi deutonimfa sunt brune, prima de 0,24-0,28 mm, iar a doua de 0,27- 0,35 mm.
Păianjenul roşu al pomilor are in condiţiile ţării noastre 6 generaţii pe an.
Iernează in stadiul de ou de iarnă pe scoarţa ramurilor. Ecloziunea are loc in prima jumătate a lunii aprilie cand soiurile timpurii de prun incep să inflorească sau cand inmuguresc soiurile tarzii de prun. Apariţia larvelor se eşalonează pe o perioadă de 15-25 zile in funcţie de temperatură. La temperaturi cuprinse intre 8-120C, ecloziunea larvelor se eşalonează pe o perioadă de 18 zile, intre 11-180C, pe 15 zile, iar intre 18-240C pe 10 zile. La temperaturi scăzute sub 80C ecloziunea incetează. După cercetările făcute de Lefter Gh. (1968), incubaţia durează 16,6 zile la 150C, 13 zile la 170C, 9,8 zile la 200C şi 7,4 zile la 240C.
După ecloziune, larvele se hrănesc sugand sucul frunzelor şi al scoarţei lăstarilor.
Stadiile postembrionare (larvă, nimfo-crysalis protonimfă deutocrysalis, deutonimfă şi teliocrysalis) durează 16,4 zile la 150, 12,5 zile la 170, 9,2 zile la 200 şi 6,8 zile la 240, ciclul intreg al unei generaţii durand 34,0 zile la 150 C, 28,0 zile la 170 C, 21 zile la 200 C şi 16 zile 240 C. Sub 80 C, socotit ca prag inferior de dezvoltare, păianjenul nu se dezvoltă. Suma de temperatură efectivă necesară pentru dezvoltarea unei generaţii este de 2550 C (constantă termică), iar limitele condiţiilor optime de temperatură sunt 160-280. S-a constatat că durata ciclului unei generaţii in condiţii naturale de dezvoltare este mai scurtă decat in cazul dezvoltării la temperatură constantă. De asemenea, prin scurtarea duratei de iluminare zilnică de la 14-15 ore la 7-11 ore, ouăle de iarnă au fost depuse cu 10-15 zile mai devreme.
Umiditatea relativă de 65-90% este prielnică dezvoltării, iar sub 35% este defavorabilă.
Densitatea numerică a păianjenului este adesea diminuată de prădători din genurile Typhlodromus şi Tideus.
In cursul perioadei de vegetaţie păianjenul se inmulţeşte mai mult in primele generaţii cand densitatea numerică a prădătorilor este mică şi scade in lunile iulie-august, cand densitatea numerică a prădătorilor creşte, determinand diminuarea densităţii numerice a păianjenului dăunător. Factorii tehnici de asemenea influenţează densitatea numerică.
Tratamentele aplicate in livezi cu insecticide cloroderivate produc dereglări in echilibrul biologic natural, prin distrugerea prădătorilor, fapt ce determină inmulţirea in masă a păianjenilor.
Păianjenul roşu al pomilor atacă pomii roditori şi in special prunul, mărul şi intr-o măsură mai mică părul. Larvele şi adulţii formează colonii pe partea inferioară a frunzelor unde se hrănesc, sugand sucul celular. Din cauza atacului, locul inţepăturilor se decolorează, iar densitatea numerică a păianjenului este mare, petele se unesc, iar frunzele se decolorează complet şi cad. Densitatea numerică a păianjenilor creşte in lunile secetoase şi descreşte in cele ploioase şi reci.
Datorită atacului, frunzele nu mai asimilează in condiţiile normale, pomii se debilitează şi nu mai formează mugurii de rod.
Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!
