Viespea neagră a prunelor
In ţara noastră viespea este răspandită mai mult in zonele de dealuri şi submontane unde prunul se cultivă pe suprafeţe intinse.
In ţara noastră viespea este răspandită mai mult in zonele de dealuri şi submontane unde prunul se cultivă pe suprafeţe intinse.
Viespile sunt negre-lucioase sau brune-inchis, cu picioarele gălbui, antenele bruneinchis şi aripile hialine. Lungimea corpului este de 4-5 mm.
Ouăle sunt albe-translucide, ovale, de 0,5 mm lungime, iar larvele la completa lor dezvoltare sunt albe-gălbui, cu corpul brun-roşcat. Lungimea corpului este de 6-8 mm.
Nimfele sunt gălbui, iar coconii bruni, pergamentoşi, ovali, avand 5-8 mm lungime.
Viespea are o generaţie pe an. Iernează in stadiul de larvă, in coconi de mătase
acoperiţi cu particule de pămant sub coroana pomilor, la 2-10 cm adancime in sol.
Primăvara, in luna martie, cand temperatura solului ajunge la 5-60C, larvele se transformă in nimfe. Stadiul de nimfă durează la 8,50C intre 15-20 zile. In zonele de campie, adulţii apar din prima decadă a lunii aprilie, iar cele submontane la sfarşitul lunii aprilie-inceputul lunii mai. Indiferent de condiţiile de climă, apariţia viespilor are loc din momentul cand prunii imbobocesc (iar mirobolanul este inflorit) şi pană la căderea petalelor. Timpul rece şi ploios
intarzie apariţia viespilor. După apariţie, viespile se hrănesc, timp de 3 zile, cu nectarul şi cu polenul florilor, pentru maturaţia sexuală, preferand florile samburoaselor şi in special pe cele de mirobolan, cais, cireş, vişin şi prun.
După 3-4 zile de la apariţie are loc imperecherea şi după 2-3 zile, depunerea ouălor.
Perioada preovipozitară durează 5-7 zile (3-4 zile maturaţia sexuală + 2-3 zile de la imperechere pană la depunerea primelor ouă).
In perioada imperecherii, care durează 6-8 zile, un mascul poate fecunda 2-3 şi chiar mai multe femele. După 2-3 zile de la imperechere, femelele depun ouă. O femelă depune in mijlociu 2 ouă pe zi sau 25-30 in intreaga perioadă ovipozitară, care durează 6-10 zile in zonele de campie şi 18-20 in cele submontane. Inceputul depunerii ouălor coincide cu inceputul infloririi bobocilor florali la prun, iar depunerea maximă, cu inceputul căderii petalelor. Inainte de depunere, femela face cu ajutorul terebrei o incizie de cca 1,5 mm in
epiderma sepalelor sau pe receptacolul caliciului sub forma unei pungi in care introduce un ou.
Ţesuturile epidermei sepalelor, in zona inciziei se usucă, datorită tăierii vaselor liberolemnoase şi a secreţiei vascoase depusă o dată cu ouăle. In general, femelele depun cca 94% din ouă in sepale şi 6% in restul caliciului, pe o singură floare putand fi depuse, in cazul invaziilor puternice, pană la 8 ouă.
Incubaţia durează 7-18 zile in zonele de campie şi 15-18 zile in cele submontane. După incubaţie, larvele rod corionul şi epiderma uscată a sepalelor de pe suprafaţa oului, ies şi migrează, pătrunzand in fructele tinere. Momentul apariţiei primelor larve coincide cu momentul căderii petalelor, in procent de 70%.
Pătrunderea larvelor in fructe are loc, fie lateral, fie pe la varf, căci jumătatea bazală este acoperită de caliciul uscat, mult timp după căderea petalelor. Peste 94% din larve pătrund in fructe pe la varf sau lateral şi cca 6% prin jumătatea bazală. In fructe, larvele rod samburii şi intr-un procent redus pulpa. După ce distrug un fruct, larvele migrează şi distrug alte fructe. O singură larvă poate distruge 2-5 fructe.
Stadiul de larvă durează 25-30 zile, timp in care năparlesc de 5 ori. Prima năparlire are loc după 8-9 zile de la apariţie, cand migrează in prunele neatacate, mici de 5-6 mm.
Către sfarşitul lunii mai, larvele ajung la completa lor dezvoltare, ies din fructe şi pătrund in sol la 2-10 cm adancime, unde işi confecţionează coconi de mătase in care iernează.
Primăvara, larvele se transformă in nimfe, iar cand prunii imbobocesc, in adulţi.
Viespea prunelor atacă speciile de pruni - prunul cultivat şi mirobolanul. Dintre soiurile de prun, sunt atacate in proporţie mai mare soiurile Tuleu gras, D'Agen, Gras romanesc, Reine Claude ş.a. Larvele distrug fructele tinere, de la legare pană cand prunele ating mărimea unei alune. Prin distrugerea samburelui, fructele nu se mai dezvoltă şi cad.
Daca ti-a placut sau te-a ajutat articolul nostru da-ne un like pe facebook!
