Păduchele ţestos al prunului
este răspandit mai ales in zonele de coline, de dealuri şi submontane, parazitand diferite specii pomicole şi de ornament.
In ţara noastră este răspandit mai ales in zonele de coline, de dealuri şi submontane, parazitand diferite specii pomicole şi de ornament.
Femela are corpul galben sau galben-portocaliu, piriform sau circular, pigidiul
prevăzut cu 3 perechi de lobi, 3 grupe de palete şi cu cele 5 grupe de glande circumgenitale dispuse astfel: 6-12; 6-10; 0-5; 6-10; 6-12. Lungimea corpului este de 1,1-1,3 mm.
Scutul este circular, cenuşiu-inchis, diametrul variind intre 1,5-1,9 mm.
Oul este ovoidal, gălbui, de 0,25-0,27 mm, iar larva primară este galbenă, subeliptică, de 0,22-0,25 mm lungime.
Păduchele studiat in ţara noastră de A. Săvescu (1961) are o generaţie pe an.
Iernează pe scoarţa tulpinilor şi ramurilor in stadiul de larvă secundară. Primăvara, după o perioadă de hrănire de 18-25 zile, larvele ajung la completa lor dezvoltare, năparlesc a doua oară şi către sfarşitul lunii aprilie se transformă in femele. Masculii apar la inceputul lunii mai, se imperechează şi, către sfarşitul lunii mai, după o perioadă de hrănire de 30-35 zile, femelele devin adulte şi depun ouă. Perioada ovipozitară durează 40-45 zile şi se eşalonează in lunile mai-iunie-iulie.
După o perioadă de incubaţie de 4-6 zile, care are loc către sfarşitul lunii mai-inceputul lunii iunie, din ouă apar larve primare. Larvele se fixează pe
scoarţa tulpinilor şi ramurilor unde se hrănesc, formandu-şi pe corp un scut de mătase, alb la inceput, apoi, după 5-7 zile cenuşiu-inchis. După o perioadă de hrănire de 50-55 zile, larvele năparlesc şi se transformă in larve secundare.
Stadiul de larvă secundară durează 45-50 zile, după care toamna, cand timpul incepe să se răcească iernează, iar primăvara, către sfarşitul lunii aprilie, după o nouă perioadă de hrănire de 18-25 zile, se transformă in femele.
Păduchele atacă prunul, mirobolanul şi in general pomii samburoşi. Soiurile de prun Tuleu şi d'Agen sunt cele mai atacate. Pomii puternic atacaţi se degarnisesc de ramuri şi suferă in dezvoltare, iar producţia de fructe scade.
