Gărgăriţa florilor de măr
Gărgăriţa florilor de măr atacă un număr restrans de plante, speciile de măr cultivat şi sălbatic fiind cele mai atacate.
In ţara noastră se intalneşte in livezile de meri din zonele de dealuri şi submontane.
Adultul este brun-cenuşiu, cu corpul negru, scutelul alb, iar pronotul cu o dungă
longitudinală, formată din peri albi, dispusă median.
Elitrele sunt prevăzute in treimea posterioară cu cate o bandă deschisă, dispusă oblic din afară-inăuntru şi dinainte-inapoi. Picioarele sunt brune-roşcate cu cate un dinte pe femur, iar antenele geniculate. Lungimea corpului: 3,5-6,0 mm.
Oul este alb, elipsoidal, iar larva albă-gălbuie, apoda, cu corpul negru de 4-8 mm lungime. Gargarita florilor de măr are o generaţie pe an. Adulţii apar din locurile de iernare, primăvara devreme, la sfarşitul lunii martie-inceputul lunii aprilie, cu 8-10 zile inainte de inmugurire, cand temperatura aerului se ridică peste 6,50C.
Perioada de hrănire pentru maturaţia sexuală durează 8-12 zile, după care gărgăriţele se imperechează şi depun ouă. Ouăle sunt depuse după 2-3 zile de la imperechere, in mugurii de rod la măr şi sporadic la păr şi păducel. Femelele rod cate o galerie in mugurii de rod, unde depun cate un ou, apoi acoperă orificiul galeriei cu o substanţă cleioasă, care in contact cu aerul se intăreşte. O femelă depune in tot parcursul perioadei ovipozitare, care durează 10-15 zile, pană la 100 ouă, cate unul in mugure şi cate 1-8 in inflorescenţă.
După o perioadă de incubaţie de 5-15 zile apar larvele. Apariţia larvelor are loc in liveziile de meri, in zona dealurilor, in decada a treia a lunii aprilie. Larvele se hrănesc 2-4 saptămani cu pistilul, staminele şi părţile interioare ale petalelor, din care cauză bobocii florali nu mai infloresc, ci răman inchişi sub formă de "cuişoare".
Stadiul de nimfă durează 7-15 zile, după care in jumatatea a doua a lunii mai apar adulţii. După o perioadă de hrănire de 12-25 zile, parenchimul părţii inferioare a frunzelor, gărgăriţele se retrag pentru estivaţie in locuri umede şi răcoroase, iar toamna răman in aceleaşi locuri sau se retrag in locuri adăpostite, in stratul de frunze căzute pe sol, in ierburi, sub ritidom sau in crăpăturile solului din apropierea coletului unde ierneaza.
Gărgăriţa florilor de măr atacă un număr restrans de plante, speciile de măr cultivat şi sălbatic fiind cele mai atacate.
Atacă mugurii de rod, iar larvele, pistilul, staminele florilor şi părţile interioare ale plantelor, din care cauză bobocii florali se usucă căpătand infăţişarea unor "cuişoare". In livezile din zonele submontane, pagubele produse de gărgăriţă se pot ridica la 70-80%.
