Bolile mărului - Ulceraţia neagră a ramurilor
Sunt atacate frunzele, fructele, ramurile şi tulpinile. Pe frunze, indată după dezmugurire apar pete circulare, mici, care cu timpul se măresc
Sunt atacate frunzele, fructele, ramurile şi tulpinile. Pe frunze, indată după
dezmugurire apar pete circulare, mici, care cu timpul se măresc, ajungand la 2-10 mm (spre deosebire de cele produse de Phyllosticta briardi care nu depăşesc 2 mm), de culoare roşieviolace, mărginite de o zonă brună. Cu timpul petele devin brune-gălbui sau brune-roşiatice cu partea centrală cenuşie. Mai tarziu, la suprafaţa petelor apar cateva puncte mici, negre - picnidiile ciupercii. Frunzele puternic atacate cad prematur.
Fructele sunt atacate in preajma maturării sau in timpul păstrării. La inceput, pe suprafaţa fructelor contaminate apare o pată mică, circulară, untdelemnie, care se brunifică repede şi se extinde, acoperind fructul in intregime. In cele din urmă fructele atacate se brunifică, se innegresc, luand un aspect asemănător cu cel cauzat de monilioză, de care se deosebesc prin prezenţa la suprafaţă a numeroase punctişoare negre - picnidiile ciupercii.
Pe vreme uscată, fructele atacate se zbarcesc şi in final se usucă complet, rămanand pe pom sau cad.
Mai frecvent atacul se intalneşte pe ramuri şi tulpini. Pe acestea apar, mai ales in jurul nodurilor, a ochilor, leziuni circulare sau oval-alungite, uneori neregulate, de 20-30 mm lungime, cateodată mai mari, cu suprafaţa brăzdată de crăpături asemănătoare unor arcuri de cerc sau cercuri concentrice; ţesuturile scoarţei in dreptul acestor leziuni se usucă, se innegresc şi se exfoliază. Leziunile
nu pătrund adanc, limitandu-se numai la parenchimul scoarţei, liber şi cambiu, ceea ce are drept efect uscarea ramurilor atacate.
Către sfarşitul verii, in dreptul porţiunilor bolnave, apar picnidiile, sub forma unor puncte mici, negre.
Picnidiile sunt globuloase sau ovoide, negre, de 250-350 μm, prevăzute cu o ostiolă largă; picnosporii sunt cilindrici, rotunjiţi la capete, la inceput incolori, apoi brun-măslinii, unicelulari, mai rar bicelulari, de 18-26 x 8-12 μm. Periteciile sunt negre, globuloase, de 350 μm; ascele sunt cilindrico-clavate, insoţite de parafize; fiecare ască conţine cate 8 ascospori incolori, unicelulari, fusiformi sau elipsoidali, adesea asimetrici, de 26-35 x 7-12 μm.
