Bolile florii soarelui – Mana
Pe faţa inferioară a limbului, in dreptul petelor gălbui, apare un puf albicios, constituit din conidioforii şi conidiile ciupercii.
Plantele cu infecţie primară, sistemică, se recunosc uşor in lan, deoarece răman
pitice, atingand cel mult 40-60 cm inălţime. Frunzele sunt inghesuite, adunate sub formă de buchet in partea din varf, de dimensiuni mai mici şi de culoare verde-gălbuie pe faţa superioară,culoare ce porneşte de cele mai multe ori de la punctul de unire a limbului cu peţiolul, extinzandu-se apoi de-a lungul nervurilor.
Pe faţa inferioară a limbului, in dreptul petelor gălbui, apare un puf albicios, constituit din conidioforii şi conidiile ciupercii.
Pe măsură ce boala evoluează, petele se extind, ocupand porţiuni mari din limb, care se ofileşte, se zbarceşte şi se usucă.
In cazul infecţiilor secundare, pe frunzele plantelor bine dezvoltate, apar pete de
decolorare de 10-20 mm, acoperite pe faţa inferioară de conidiofori şi conidii, sub forma unei inflorescenţe albe.
Capitulele, inainte de inflorire, exteriorizează două simptome
caracteristice: sunt orientate spre cer şi prezintă o sterilitate mai mult sau mai puţin extinsă.
Conidioforii sunt incolori, ramificaţi monopodial in treimea superioară de 300-750 x 10-14 μm. Pe ultimele ramificaţii - sterigme - se formează conidii unicelulare, ovoide, incolore, de 17-30 x 10-26 μm. Oosporii sunt globuloşi, brunii, de 15-45 μm.
