Daunatorii vitei de vie – Ţigărarul
Tigărarul are o singură generaţie anuală. Iernează ca adult in sol, in lojele nimfale.
Adultul are corpul oviform, de culoare albastră-verzuie, cu reflexe metalice. Rostrul este lung şi puţin dilatat spre varf. Marginile laterale ale pronotului prezintă anterior, la mascul, cate un dinte puternic. Elitrele au forma aproape pătrată şi sunt prevăzute cu linii longitudinale, fin punctate. Lungimea corpului este de 5,5-9,5 mm.
Larva este apodă, de culoare albă-gălbuie, cu capul brun. In ultimul stadiu, are 5-6 mm lungime.
Adulţii apar in primăvară, in luna aprilie sau la inceputul lunii mai şi se hrănesc cu frunzele diferitelor specii de arbori sau arbuşti. După o perioadă de hrănire, de 8-10 zile, are loc copulaţia , iar pe la sfarşitul lunii mai sau inceputul lunii iunie, incepe ponta.
Inainte de pontă, femela face o incizie la baza peţiolului frunzei, datorită căreia circulaţia sevei este impiedicată, iar frunza se ofileşte fără a se usca, timp de mai multe săptămani.
Depune apoi cate un ou in nervura principală a frunzelor de Betula, Salix etc., sau in fiecare nervură secundară a frunzelor de viţă. O femelă poate depune pe o frunză pană la 5-6 ouă.
După această fază, femela apucă cu rostru şi cu picioarele frunza şi o răsuceşte in formă de ţigară.
Marginile frunzei sunt lipite apoi cu o substanţă aglutinantă. Pentru formarea unei ţigări sunt folosite una sau mai multe frunze, după mărimea lor. Astfel, la viţa de vie se folosesc 1-2 frunze, la păr 6-7 frunze, la salcie 13-14 frunze, la plop 8-14 frunze etc. O singură femelă depune 30-40 ouă. După o perioadă de incubaţie, de aproximativ 10 zile, apar larvele care se hrănesc cu partea internă a ţigărilor, care se menţine verde şi moale, fiind protejată de stratul extern uscat. După un timp, ţigările se desprind şi cad la pămant.
Evoluţia larvară durează intre 20-25 zile şi are loc in a doua jumătate a lunii iulie-inceputul lunii august.
Ajunse la maturitate, larvele părăsesc ţigările şi se retrag in sol, la o adancime de 10-25 cm, unde işi confecţionează cate un cocon şi se transformă in nimfe. După 1-2 săptămani, pe la inceputul lunii august apar noii adulţi, care in majoritatea lor iernează in căsuţele nimfale şi nu apar decat in primăvara următoare. O parte din adulţi ies toamna din sol, se hrănesc un scurt timp şi apoi se retrag la iernat in scoarţa exfoliată a arborilor, in ritidomul butucilor etc.
Ţigărarul, pe langă viţa de vie, mai atacă şi alte specii de leguminoase. La invazii mari poate cauza defolierea in masă a butucilor de viţă, producand pagube mari.
