Putregaiul alb (lanos) al rădăcinilor
Boala se intalneşte frecvent atat in plantaţiile viticole, cat şi in pepiniere.
Plantele atacate au frunzele ingălbenite şi mai mici, lăstarii mai scurţi, cu nodurile apropiate, nelignificaţi complet.
Dacă se smulge din pămant o viţă atacată, se observă atat la suprafaţă, cat şi sub scoarţa rădăcinii, cordoane fibroase, albicioase la inceput, apoi brune-negricioase, formate din filamentele ciupercii. Aceste cordoane trec de la o rădăcină la alta, invadand tot sistemul radicular. La suprafaţa acestor rădăcini se observă de multe ori corpuşoare mici, negre, tari, de 1 mm in diametru, care sunt scleroţiile ciupercii. Intr-o fază mai avansată a bolii, rădăcinile atacate se innegresc şi devin buretoase, iar scoarţa, putrezită in parte, se
desprinde uşor de pe lemn.
La microscop, se observă cordoanele ciupercii, constituită din filamente miceliene, lungi, septate, cu ingroşări piriforme in dreptul septelor, caracter prin care se deosebeşte de alţi agenţi care produc putregaiuri ale rădăcinii.
