Mana viţei de vie
In cazul unui atac intens, petele apar in număr foarte mare, ocupand porţiuni intinse din limb, care se brunifică şi se usucă in intregime.
Mana se manifestă pe toate organele aeriene ale viţei de vie şi anume pe frunze, pe ciorchinii tineri, pe flori, pe boabe şi pe lăstari. Pe frunze, in special pe cele tinere, apar pete de decolorare, verzi-gălbui, cu contur nedelimitat, de mărimea urmei de deget.
După cateva zile, dacă condiţiile de temperatură şi umiditate sunt favorabile evoluţiei ciupercii, pe faţa inferioară a frunzelor, in dreptul petelor apare un puf albicios - conidioforii şi conidiile
ciupercii.
Mai tarziu ţesuturile din dreptul petelor se necrozează, se usucă, devenind bruneruginii.
In septembrie-octombrie, pe frunzele mature apar pete mici, de 1-2 mm diametru, colţuroase, brune, care prin contrast cu ţesuturile sănătoase dau frunzei un aspect mozaicat.
Cea mai gravă formă de atac este cea de pe ciorchinii tineri şi mai ales de pe
inflorescenţe, care in anii cu precipitaţii abundente, se acoperă cu un puf albicios.
Boabele pof fi infectate indată după formare, pană la parguire. Bobiţele mici, la inceput se acoperă cu un puf albicios, apoi se brunifică şi se desprind de pe ciorchini. Pe boabele dezvoltate nu apare niciodată puful albicios, de obicei pe acestea se formează pete adancite, de culoare vineţie-murdară.
Pe lăstarii verzi atacaţi, apar pete alungite, de culoare brun-roşietică, care pe timp ploios se acoperă cu un puf albicios. Adesea partea superioară a lăstarului de deasupra atacului se usucă.
Conidioforii sunt incolori, monopoidal ramificaţi in treimea superioară, de 120-1200 x 7-9 μm. Conidiile sunt ovoide sau piriforme, incolore, unicelulare, de 14-30 x 10-18 μm.
