Dăunătorii căpşunului - Gărgăriţa neagră a căpşunului
Lungimea corpului este de 2-3 mm.
In ţara noastră este răspandit in diferite localităţi din judeţele Olteniei şi Munteniei unde căpşunul se cultivă pe suprafeţe intinse.
Adultul este negru, cu corpul acoperit cu o pubescenţă cenuşie fină. Scutelul este alb, elitrele sunt prevăzute cu strii longitudinale, iar femurele prezintă cate un dinte mic.
Larva este albă, cu capul brun, apodă, recurbată, de 4-5 mm lungime.
Gărgăriţa neagră a căpşunului are o generaţie pe an. Iernează in stadiul de adult
matur in stratul de frunze căzut pe sol, in gunoaie, sub bulgării de pămant sau in sol, la 2-3 cm adancime. Primăvara devreme, pe la inceputul lunii aprilie, cand temperatura se ridică la 5,5-6,00C, adulţii ies din locurile de iernare şi se grupează pe tufele de căpşuni unde se hrănesc cu mugurii florali, foliari sau cu frunzele abia apărute, pentru maturaţia sexuală, apoi in luna mai femelele se imperechează şi depun ouă.
Ouăle sunt depuse izolat, cate unul in fiecare buton floral, intre stamine. In acest scop, gărgăriţele rod un orificiu in butonul floral, depun un ou, apoi astupă orificiul cu cate un dop de excremente şi fac o incizie in peduncul care, datorită intreruperii circulaţiei sevei, se veştejeşte şi atarnă uscat sau cade.
In cursul perioadei ovipozitare, o femelă depune 50-100 ouă. După o perioadă de incubaţie de 5-7 zile apar larvele, care se hrănesc cu organele butonilor florali. Stadiul de larvă durează 18-22 zile, după care se transformă in nimfe, chiar in butonii florali. Stadiul de nimfă durează 6-10 zile, după care către sfarşitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie, apar noii adulţi. Imediat după apariţie, gărgăriţele se hrănesc cu parenchimul frunzelor, timp de 10-16
zile, apoi se retrag in locuri adăpostite pentru estivaţie şi iernare.
In afară de căpşun, care este planta gazdă preferată, gărgăriţa mai atacă fagul,
zmeurul şi alte specii rozacee. Pagubele cele mai mari sunt produse primăvara, cand adulţii aflaţi in perioada hrănirii suplimentare, pentru maturaţia sexuală, distrug butonii florali, fapt ce determină scăderea producţiei de căpşune.
