Putregaiul inelar al tuberculilor
Pe măsură ce boala evoluează, frunzele se răsucesc mai puternic şi se usucă.
Boala afectează dezvoltarea generală a plantei. Din tuberculii infectaţi nu răsar plante sau răsar tarziu, lăstarii fiind subţiri, debili, cu frunze mici, increţite sau răsucite uşor de-a lungul nervurilor mediane, uneori de culoare verde-gălbuie.
Uscarea vrejilor se produce inaintea plantelor sănătoase cu cel mult 2 săptămani pe timp umed şi mai repede pe timp uscat. Uneori plantele bolnave nu prezintă simptome caracteristice, decat numai in caz de secetă, spre sfarşitul verii, cand frunzele se răsucesc, se ingălbenesc, se ofilesc şi se usucă.
Simptome tipice apar la tuberculi.
Tuberculii bolnavi nu se deosebesc la exterior de cei sănătoşi; in secţiune prezintă sub coajă, in zona fasciculelor vasculare, pete mici, circulare, de mărimea unor gămălii de ac, de culoare galbenă ca lămaia. In cele mai multe cazuri, infecţiile se limitează numai la o parte din fasciculele de vase. Pe măsură ce boala evoluează, in timpul depozitării, petele cresc in dimensiuni, ajungand pană la 10-15 mm diametru. Intotdeauna ţesutul din zona inelului vascular este moale.
Prin presare, din dreptul vaselor iese la suprafaţa secţiunii un lichid vascos, gălbui, care nu apare niciodată la tuberculii sănătoşi. In unele cazuri, pulpa tuberculilor este complet putrezită şi transformată intr-o masă moale, vascoasă.
