Parteneri:

Prin intermediul unor interfete grafice intuitive, special concepute pentru a fi usor de utilizat, programul de gestiune si de vanzare POB Soft Retail este simplu de folosit oricare ar fi nivelul de instruire în domeniul comertului si IT.
Fiind format din 3 module: POB Server, POB Backofiice si POB Retail, suita POB Soft permite configurarea unor retele complexe.

EMAG

Trebuie sa fii logat pentru a putea adauga comentarii!

Plugusorul

Umblatul cu pluguşorul la români.

Trecem acum la români. La ei întîlnim, pe linga colindele de Craciun, un obicei agrar pe care nu-1 aflam la nici unul dintre popoarele slave. Acesta este datina plugusorului sau plugurelului, care, dupa cum ne spune si denumirea însasi, are ca obiect exclusiv agricultura. Plugusorul se ceremoniaza în ajunul Anului nou, ziua sau noaptea. Aceasta datina este alcatuita dintr-un scenariu, despre care am vorbit în alta parte, reprezentând aratul în modul cel mai sugestiv (flacaii trag un plug, pocnesc din bice, clopotele boilor suna etc. etc), si dintr-un colind lung, care, de obicei, are cîteva sute de versuri. Plugusorul, în prezent, este mult mai raspîndit în România decît colindele de Craciun. în timp ce în unele regiuni colindele au disparut si au cedat locul cîntecelor de stea (niste colinde religioase care se cînta în timpul urnblatului cu steaua), plugusorul este prezent peste tot si nu exista asezare locuita de români unde sa nu se practice. Cu plugusorul umbla to?i, începînd ou cei mai mici copii si pîna la flacai, iar dintre oamenii maturi, umbla, indiferent de vîrsta, oamenii saraci si, mai ales, ?iganii. A merge, cu plugul înseamna a interpreta un scenariu agrar, daca nu în întregime, macar elementele lui mai caracteristice, si, totodata, a declama un colind numit, de asemenea, plugusor sau plugurel. Tocmai faptul ca se recita este o caracteristica prin care plugusorul se deosebeste de colinde. Scenariul agrar este, cum e si firesc, mult mai complicat atunci cînd colindatorii sînt maturi. Copiii mici se limiteaza la sunatul clopo?eilor si pocnitul din bice ; flacaii însa îl executa în întregime. Cu excep?ia copiilor mici, colindatorii formeaza un grup întreg, iar numarul membrilor este variabil. De obicei, flacaii formeaza grupul cel mai numeros, caci, pentru interpretarea întregului scenariu, sînt necesari actori speciali pentru fiecare motiv în parte. O parte din acest grup o alcatuiesc colindatorii propriu-zisi, al caror rol consta în rostirea colindului. Iata cum se desfasoara scenariul plugusorului : cel mai bun cunoscator al colindului (plugusorul), care are un talent deosebit de a declama, rosteste succesiv strofele iar dupa fiecare strofa se adreseaza colindatorilor, care, la porunca lui, striga în cor un refren format din strigari folosite la minatul boilor care ara. Acest colindator dotat, declamatorul plugusorului, se bucura de stima celorlal?i si de autoritate fa?a de ei, iar în datina colindatului îi corespunde seful colindatorilor. Colindul plugusorul evoca istoria cultivarii pamântului (ogorului), exclusiv cu grîu. în partea lui epica, colindul prezinta toate muncile agricole: aratul, semanatul griului, seceratul, legatul snopilor, treieratul, macinatul si, la sfîrsit, coacerea pîinii. Spre regretul nostru, nu putem reda aici plugusorul românesc, deoarece este prea lung — uneori are peste 500 de versuri •— si ar ocupa prea mult spa?iu. In ora?ia plugusorului se observa o asemanare uimitoare atît cu scedrivkî-le, cît si cu acele colinde care trateaza teme agrare, în special la slavii de nord. Sa luam, spre ilustrare, cîteva exemple. Astfel, motivul recoltelor bogate apare constant în ora?ia plugusorului, motiv pe care îl gasim si la slavi sub cele mai variate ipostaze. O ipostaza de tipul plugusorului românesc este foarte raspîndita la ucraineni, si anume : gospodarul cheama slugile si le porunceste sa scoata

boii din ocol, sa-i înjuge la plug si sa plece la cîmp, la arat si semanat :

Secara si grîu si tot felul de grîne...

Grîul creste frumos, sau, dupa cum spune colindul ucrainean, Ne-a rodit ca linistita Dunare...

Gospodarul aduna sute de seceratori, numai flacai si fete : ...Oi, seceratori am adunat, Sapte sute de tineri la secerat Si sapte sute de fete la legat.

Dupa seceris, urmeaza caratul griului la arie cu care atît de numeroase, încît par niste nori negri. Din grîul legat, gospodarul cladeste stoguri înalte cît mun?ii. Dupa cum se vede, colindul ucrainean are aceeasi forma a motivului ca si plugusorul. Este povestea cultivarii pamîntului, cu specificarea fiecarei munci : aratul, semanatul, seceratul -— si toate a-cestea legate de grîu. Uneori întîlnim si detalii analoage. La români, gospodarul, de asemenea, aduna slugile, le porunceste sa înjuge boii si sa iasa la cîmp :

Din bucium a buciumat, La ocol d-au alergat

Slugile si-a adunat, S-au scos doisprezece boi

Slugilor porunc-a dat, Dintre cei mai buni de soi.

Urmeaza apoi descrierea griului minunat, descriere care la ucraineni suna cam asa :

Sa fie paiul ca trestia, Iar spicul cît blinelele...,

sau, în alta parte :

Sa fie secara ca peria Si griul ca trestia...

La români, plugusorul se serveste de aceleasi compara?ii :

In pai ca trestia, In spic ca vrabia, Si-n bob ca mazarea.

Episodul adunarii multor baie?i si fete în cîmp, la secerat, este, de asemenea, comun ambelor serii. Un alt motiv agrar, foarte raspîndit în colinde si în scedrivki-le ucrainene, ca si în colindele bieloruse de altfel, nelipsit si în plugusor, este glorificarea boilor si a plugului gospodarului. Iata un colind ucrainean : gospodarul, trezit de glasul cucului, merge la cîmp, unde servitorii lui ara :

Scoala-te diminea?a, Tot cudalbi,

Spala-?i fa?a alba, Jugul tau,

Oi, si vino E din fag,

Pîna la grajdul cel nou, Oi, plugul tau

Oi, si-?i alege Fie din aur !

Un cal corb, Brazdarul tau

Oi, si mergi E tot din arama,

Pe cîmpul deschis ! Caru?a ta

Pe cîmpul deschis E de pre?,

Ai tai ara, Policioarele tale

Ai tai ara, Toate-s din argint,

Numai tineri ! Pernele pe care stai

Boii tai, Toate-s de matase.

La români, eroul încaleca un cal cu saua de aur. cu frîul de matase si iese în cîmp, unde oamenii lui lucreaza, iar boii sînt voinici :

Boi, bourei, Buni de trasura,

în coada codalbei, Cu coarnele belciugate,

în frunte ?inta?ei, Cu aur suflate !
Mici de statura,

Colindele ucrainene-bulgaresti-românesti, în special cele de fereastra, care se adreseaza tuturor celor din casa, prezentîndu-1 pe fiecare la lucru, ni-1 arata pe gospodar la o anumita munca agricola. Bl se afla, de exemplu, în hambar si „vîntura griul", iar gospodina „coace colaci". Acelasi lucru îl întîinim si în plugusor. Motive similare agrare apar si în colindele poloneze, si anume în tipul unde e vorba despre a-râtul ogorului de catre Dumnezeu si sfin?i ; ele însa nu sînt atît de numeroase si nici atît de izbitoare ca în colindele bieloruse. Dupa cum se vede, asemanarea dintre scedrivka ucrai-neana-bielorusa cu motive agrare si plugusor nu se manifesta numai în trasaturile lor generale, ci, uneori, merge mult mai departe, pîna la identitate de detalii chiar. Deosebirea consta în faptu] ca în plugusor cadrul epic este incomparabil mai larg. In el întîinim nu numai anumite munci agricole, care lipsesc complet la ucraineni si bielorusi, cum ar fi treieratul, macinatul si coacerea pîinii. dar, în acelasi timp, fiecare munca în parte este mult mai pe larg descrisa si fiecare dintre ele este mult mai completa. Pe lînga aceasta, în colindele ucrai-nene-bieloruse elementul epic este destul de slab, aici predo-minînd elementul descriptiv. în schimb, în plugusor nu lipseste nici elementul descriptiv, clar el este subordonat celui epic. Exista numai deosebiri de forma, con?inutul lor fiind a-celasi. Aceste asemanari nu sînt întîmplatoare, ci ele indica izvorul comun al plugusorului românesc, pe de o parte, si al scedrivki-lov si colindelor ucrainene-bieloruse, pe de alta parte. Colindele ucrainene au împrumutat aceste motive din scedrivki si de aceea, dupa cum am mai afirmat, ar trebui sa vorbim numai despre scedrivki si plugusor. Scedrivki-le, în faza lor ini?iala, aveau, cu siguran?a, prin contaminarea lor cu colindele, aceeasi înfa?isare agrara ca si plugusorul românesc, adica tratau acelasi motiv în forme destul de asemanatoare. Din diferite imagini fragmentare, ori reminiscen?e, care s-au pastrat în colindele si scedrivki-le actuale, se poate reconstitui destul de exact imaginea generala a tipului arhaic de scedrivki. în acest sens ne ajuta foarte mult plugusorul românesc. Dupa cum rezulta din analiza de mai sus si din coinciden?a datei la care se celebreaza scedrivki-le, la ucraineni, si plugusorul la români — în ajunul Anului nou — ini?ial, a-ceste doua obiceiuri constituiau una si aceeasi datina agrara, celebrata de vechii slavi, de îa care a trecut apoi si la români, unde a primit o denumire specifica si s-a dezvoltat independent. Dispunem de dovezi cum ca scedrovanie avea acelasi scenariu cunoscut din plugusorul românesc. Astfel, la ucrainenii din Gali?ia, în ajunul Anului nou, sau chiar în ziua de Anul nou, colindatorii trag dupa ei un plug⁵¹², simulînd aratul si semanatul. „în ?inutul Ciortkov, seara, în ajunul Anului nou, se umbla pe la case cu plugul, imitînd pe cei ce ara si aruncînd boabe de ovaz si porumb..."⁵¹³. Acest scenariu, fiind pe cale de dispari?ie, nu este atît de complex ca la români si nu-1 practica to?i oamenii, în toate zonele, cum se în-tîmpla la români. Cu toate acestea, datina este una si aceeasi. Fiind interpretat la Anul nou, adica atunci cînd la ucraineni se umbla cu scedrivka, scenariul s-a contopit, cum era si firesc, cu scedrovanie. De multe ori acest scenariu se adauga la alte genuri de colinde de Anul nou, de exemplu, Malanka, colinda care adesea se leaga de scedrovanie, întrucît grupul de masca?i si colindatori ce umbla cu Malanka prefera sa cînte, mai ales, scedrivki. în orice caz, chiar daca obiceiul Malanka nu a avut ini?ial nimic comun cu scedrovanie, nu putem trece cu vederea faptul ca cele mai specifice colinde ale obiceiului Malanka includ, de asemenea, elemente agrare. Astfel, cîntecele care vizeaza mastile principale — Malanka si Vasilcik — pun fa?a în fa?a lenea Malankai, careia îi place sa bea, cu harnicia lui Vasilcik si le trateaza în chip umoristic în legatura cu muncile agricole. Iata dialogul dintre colindatori si Vasilek, pe tema lenei de care da dovada Malanka. în el putem distinge motive agrare :

—Oi, Vasilek, Vasilcik, Vasilek secera de zor,

O iubesti pe Malanka ? Iar Malanka bea întruna...

—Cum s-o iubesc pe Malanka, Oamenii merg la secerat

Daca nu-i place sa munceasca ? Malanka umbla dupa bere,

Vasilek are o suta de clai, Oamenii merg cu secerile,

Iar Malanka doar un snop ! Malanka cu paharele...

în treacat fie spus, Malanka nu este un obicei de iarna, ci de primavara, dupa cum rezulta din con?inutul cîntecelor care vorbesc numai despre persoana Malankai. Ele povestesc cum eroina paste ra?ele pe malul unui rîu, de cele mai multe ori pe Nistru, si, udîndu-si sor?ul în apa, roaga vîntul sa înceapa a sufla ca sa-i i-1 usuce etc. Aceasta ne arata ca este vorba de vara, cînd înverzesc luncile. Probabil, ini?ial, Malanka era o datina legata de începutul primaverii, si anume, de topirea zapezii si revarsarea rîurilor. Aceasta datina avea drept scop chemarea vânturilor calde, care sa usuce cît mai repede

pamîntul si sa grabeasca începutul muncilor agricole, ceea ce rezulta din invoca?ia adresata vîntului. Prin urmare, acest obicei are la baza elemente agrare si ini?ial, se celebra, la vechii slavi, în perioada Anului nou de primavara. In caz contrar nu ne putem explica de ce, în momentul de fa?a, îl întîlnim la Anul nou. Numele Malanka este dat personajului principal si. de aici, si denumirea datinii. El deriva de la ziua cînd se cînta acest gen de colinde, adica de Sfînta Melania (31 decembrie), iar celalalt personaj, Vasilcik, provine de la ziua de Sfîntul Vasile (1 ianuarie). Cu excep?ia numelor personajelor, aceasta datina nu are nici o legatura cu crestinismul sau cu religia.

Revenind la scenariul plugusorului, de la care ne-am a-batut pu?in din cauza acestei digresiuni, men?ionam ca el a existat cu siguran?a si la poloni. Consideram ca tradi?ia poloneza, care apare în unele regiuni, de a aseza sub masa de ajun anumite par?i ale plugului, de obicei brazdarul, constituie o urma stearsa a unui scenariu agrar, care, disparînd, a lasat numai asemenea reminiscen?e. O urma mai clara a scenariului s-a pastrat la poloni în obiceiul semanatului în ziua de Sfîntul Stefan. Oamenii nu numai ca se seamana reciproc în biserica ci, în zorii zilei, copiii încep sa umble cu semanatul ⁵¹⁶. Faptul ca în prezent uneori semanatul este înso?it de urari ale sriodraciniki-lor dovedeste ca acest obicei nu acre nimic comun cu interpretarea religioasa care i se da, ci ca este o ramasi?a a unui obicei agrar de Anul nou. Copii mai mici, intrînd în casa, seamana pe ai casei, pe gospodar si gospodina, cu ovaz amestecat cu niprala sau mazare, zicînd :

Fericire, sanatate, de acest Sfînt Stefan, Sa va rodeasca cartofii cît buturuga, Mazarea cît talpa

Si toate celelalte, si secara si meiul, Ca sa n'J merge?i descul?...

Este evident ca în primul vers al sciodraciniki-lor, atît de bine cunoscut, s-a înlocuit expresia „de Anul nou" cu „de acest Sf. Stefan". Aceasta practica agrara o întîlnim si la ucraineni, chiar mult mai frecvent decît umblatul cu plugul. Astfel, în ziua de Anul nou. dis-de-diminea?a, înainte de apari?ia zorilor are loc semanatul. Copiii umbla prin sat, semanînd pe gospodari si zicînd :

...Seamana-te si cresti

Grîu si secara

Si toate grînele...

Aici avem de a face, desigur, cu aceeasi practica agrara, ca si cea pe care o urmarim, semanatul. Cu toate ca în cele mai vechi timpuri semanatul era, cu siguran?a, numai o parte a scenariului agrar, s-a desprins de mult de el. caci si la români, unde aceasta practica s-a pastrat perfect, ea s-a scindat în doua par?i. O parte are loc în ajunul Anului nou, cînd se umbla cu plugusorul, o simulare a aratului, iar cealalta, semanatul, are loc chiar în ziua Anului nou. Prima parte a scenariului este cea mai complicata, cea mai încarcata de elemente dramatice, si, de aceea, implica o buna organizare, mai ales cînd e vorba de colindatori maturi. A doua parte este mult mai simpla si de aceea este rezervata copiilor si chiar feti?elor mici ; la români acesta e singurul colindat accesibil feti?elor. Colindatorii, ca si la ucraineni sau poloni, pornesc de cu noapte fiindca cel mai de efect semanat si cel mai bine rasplatit e atunci cînd gazdele sînt în pat. Odata cu sema-narea, colindatorii spun scurte formule ca : „Sanatatea noului an si la anul cu sanatate !" , din care se vede ca semanatul desprins de restul scenariului agrar si executîndu-se la Anul nou a capatat cu timpul alt sens, totusi, nici cel primitiv agrar n-a disparut din constiin?a colindatorilor, care spun ca în ziua de ajun, cînd a umblat cu plugusorul, au arat, iar în diminea?a Anului nou seamana ceea ce au arat. La origine însa, aratul si semanatul vor fi fost întrunite într-un singur scenariu înso?itor al datinei agrare.

Prin urmare, scedrovanie, în trecut, înainte de a se confunda cu colindatul, aveau acelasi scenariu ca si plugusorul românesc. Dintre scedrivki-le curat agrare ce se cînta de colindatorii care tîrasc cu ei plugul, o remarcam pe urmatoarea :

Hei, hei,

— De ce dormi, nu auzi, pane gospodare,

Au venit sa are în jurul casei tale !

Hei, hei,

Doi pi?igoi într-un car, Doua vrajitoare în fa?a, Doua gainuse la jug,

sau, înca, mai dezvoltat :

Si s-a apucat vrajitoarea Iepurasul, coada bearca,

Pe urma plugului sa mearga. Pe cei din fa?a îi conduce,

Iar lupul cel sur Iar vulpisoara, Paraschi?a,

Pe boi îi mîna, Prînzul ca-1 aduce .

Acest curios motiv pare a fi în strînsa legatura cu unele masti ce înso?esc de obicei scenariul agrar — anume cele cu chip de animale si pasari. La ucraineni avem si travestirea în chip de urs, care, foarte probabil, trebuie identificat cu motivul ursilor înjuga?i la plug, despre care vorbeste citata sce-drivka. Motivul în chestiune, însa, indiferent de originea lui, e foarte interesant, fiindca nu apare numai la ucraineni, ci si aiurea, în colinde specific agrare. Astfel, la români e foarte cunoscut în plugusor, adesea si în urarea turtei, motivul animalelor care iau parte la diferite munci agricole, de cele mai multe ori din acelea pe care numai omul le poate îndeplini. Astfel, caii, în afara de treierat, care cade în sarcina lor, vîn-tura grîu, îl toarna în saci etc. :

...Cu cozile felezuia, Cu urechile-n sac îl punea,

Pe nari vînt tragea, De nici caus nu-i trebuia...

De colb îl alegea ;

Alteori, aflam si alte animale si pasari („gîste-mbrobodite, ra?e potcovite..."). Acelasi motiv însa apare foarte dezvoltat în. colindele cu subiecte agrare la moravi :

Pe ogor o cioara pestri?a ara,

Vulpoiul da cu plugul,

Iepurasul boroneste,

Veveri?a, secera,

Ursul leaga snopul,

Berbecul sare si snopul în car II urca,

Jderul se aburca

Pina la hambar sa-1 duca.

Acest motiv, atît de caracteristic si legat exclusiv de datina cu scenariul agrar la români si ucraineni, aflîndu-se la moravi, ne atesta ca si în aceasta parte de apus a slavonimei (slovaci, moravi, cehi), unde materialul privitor la chestiunea _ce urmarim aici este foarte sarac, a existat o datina agrara în acelasi ciclu cu scedrovanie si plugusorul si cu acelasi scenariu. La rusi, de asemenea, a existat la sarbatorile de iarna o datina pur agrara, atestata pe la jumatatea secolului al XVII-iea, într-un decret al ?arului Alexei Mihailovici, sub a-nul 1649 : „La Moscova, înainte de asta, în seara Craciunului, mul?i oameni spuneau colinde si usen iar în seara Anului nou spuneau (klikali) plugul...". Aceasta datina fiind complet disparuta la rusi, înca de demult, n-am putea spune nimic precis de modul cum se prezenta, caci alte stiri documentare ori descrieri ale ei ne lipsesc cu totul. Totusi, chiar numai din aceste doua cuvinte cu care e caracterizata datina în edictul împaratesc, putem face deduc?ii importante : cuvîntul plug ne marturiseste ca datina era înso?ita de scenariul agrar, iar klikali ne arata ca versurile colindatorilor nu erau cîntate, ci declamate (desi acelasi cuvînt e aplicat si pentru colinde, despre care e mai greu de sus?inut acelasi lucru), deci întocmai ca si plugusorul. Prin urmare, ni-i permis a afirma cu siguran?a ca datina rusa despre care vorbeste ucazul ?arului Alexei Mihailovici nu poate fi alta decît o datina a-grara de tipul plugusorului si scedrovaniei si avînd aceeasi origine ca si ele. Iata dar cum plugusorul, la români, scedrovanie, la ucraineni si poloni, datina strigarii plugului, la rusi, volocebnîia, la bielorusi, sînt azi, la diferite aceste popoare, variantele uneia si aceleiasi datine agrare cultivate de vechii slavi. Simplu scenariul agrar, însa, despre care a fost vorba mai sus, nu e nicidecum ceva specific slav. îl aflam, dupa cum am aratat aiurea, la mai toate popoarele Europei si, foarte probabil, si ei îl vor fi adoptat de la vreunul din popoarele vecine, însa celelalte elemente din datina si, în rîn-dul întîi, colindele agrare sînt la origine macar într-o buna Parte crea?iune slava. Iata de ce la ceilal?i slavi — în special la cei sudici — unde aflam scenariul agrar foarte adesea izolat de sarbatorile Craciunului si neînso?it de urari aparte, înca nu ne putem grabi cu concluzia ca în el trebuie sa vedem datina agrara a vechilor slavi. Astfel, îl aflam la sloveni?i! din Carintia, în timpul Carnavalului, de asemenea mai slab reprezentat, si la sîrbo^croa?i. îl aflam si la bulgari, tot în acea perioada, asociat cu mastile. Asa-numi?ii kukieri, travesti?i ca animale cu coarne, avînd cojocul întors pe dos, clopote la brîu, tîrasc plugul dupa ei arînd si semanînd. Daca aici nu aflam colinde agrare înso?itoare, de tipul celor cercetate la slavii nordici si români, spre a putea ajunge la deduc?ii satisfacatoare în favoarea ipotezei ce voim a verifica si sus?ine, totusi, vom gasi la alta data, departata de cea la care are loc scenariul si urarea agrara de tipul plugusorului, alte elemente ce ne vor furniza dovezile ce cautam si anume, la bulgari în special.