Ordonanta de urgenta nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul si acvacultura
protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvaculturã, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta ordonanţã de urgenţã reglementeazã protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvaculturã, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã, când aceste activitãţi se realizeazã:
a) pe teritoriul României;
b) în apele de sub jurisdicţia naţionalã a României de cãtre nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state.
(2) Prezenta ordonanţã de urgenţã stabileşte mãsurile privind:
a) organizarea şi administrarea sectorului pescãresc;
b) protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;
c) politica structuralã;
d) administrarea capacitãţii flotei de pescuit;
e) acvacultura;
f) prelucrarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã;
g) organizarea pieţei produselor pescãreşti;
h) cercetarea ştiinţificã în domeniul pescãresc;
i) controlul şi respectarea legislaţiei în domeniu;
j) relaţiile internaţionale în domeniul pescuitului şi acvaculturii;
k) rãspunderi şi sancţiuni.
l) privatizarea în domeniul piscicol.
(3) Prezenta ordonanţã de urgenţã reprezintã cadrul general de reglementare, pe baza cãruia se emite legislaţia secundarã pentru sectorul pescãresc.
(4) Punerea în aplicare a mãsurilor prevãzute la alin. (2) se realizeazã de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, instituţie publicã de interes naţional, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, finanţatã integral de la bugetul de stat, care funcţioneazã în subordinea autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvaculturã, cu sediul în municipiul Bucureşti, ale cãrei structurã, organizare şi funcţionare se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
1. acvaculturã - creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate mãririi peste capacitatea naturalã a mediului a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice;
2. amenajare piscicolã - unitatea de bazã a acvaculturii, reprezentatã de:
a) heleşteu - bazin piscicol realizat în sãpãturã sau umpluturã, înconjurat total ori parţial de diguri, prevãzut cu canale de alimentare, de evacuare şi perimetrale, dotat cu construcţii hidrotehnice şi instalaţii de alimentare, reţinere şi evacuare a apei;
b) iaz - bazin piscicol realizat prin bararea unei vãi cu un baraj, prevãzut cu instalaţii hidrotehnice pentru reţinerea şi deversarea/evacuarea apei;
c) staţie de reproducere artificialã;
d) vivierã flotabilã - instalaţie plutitoare, alcãtuitã dintr-un cadru poliedric cu pereţi din plasã, destinatã creşterii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;
e) lacuri de acumulare în care se practicã acvacultura;
f) alte instalaţii destinate acvaculturii;
3. habitate piscicole naturale:
a) Dunãrea teritorialã, Delta şi lunca inundabilã a Dunãrii;
b) complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;
c) pâraiele, râurile şi lacurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile, precum şi braţele moarte ale râurilor;
d) bãlţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei;
e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;
f) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice şi ramificaţiile acestora;
g) apele maritime interioare, marea teritorialã, zona contiguã, zona economicã exclusivã ale României;
5. capturã totalã admisibilã (TAC) - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimatã în kilograme sau în numãr de exemplare, care se poate extrage anual fãrã a afecta capacitatea de regenerare naturalã;
6. capacitate de pescuit - tonajul unei nave exprimat în GT şi puterea acesteia exprimatã în kW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma şi/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;
7. capturã - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din habitatele piscicole naturale, exprimatã în kilograme sau în numãr de exemplare;
8. centru de primã vânzare - locul unde se efectueazã prima vânzare a produselor obţinute din pescuit;
9. cotã - partea din captura totalã admisibilã din fiecare specie ori grup de specii, care se alocã persoanelor fizice sau juridice autorizate sã desfãşoare activitãţi de pescuit comercial;
10. efort de pescuit - produsul capacitãţii şi al activitãţii unei nave/ambarcaţiuni pescãreşti; când este vorba de un grup de nave/ambarcaţiuni - suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcaţiunilor ce aparţin grupului;
11. exploatare durabilã - exploatarea resurselor acvatice vii prin metode şi procedee care sã asigure productivitatea şi biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale;
12. Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activeazã la pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul;
13. inspector piscicol - persoana cu drept de inspecţie şi control privind respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesãrii şi comercializãrii peştelui, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã;
14. jurnal de pescuit - registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;
15. navã de pescuit - orice navã sau ambarcaţiune echipatã pentru pescuit comercial;
16. navã auxiliarã de pescuit - orice navã sau ambarcaţiune care nu este implicatã direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvaculturã sau instalaţiile de pescuit staţionar;
17. pescãrie - ansamblul de activitãţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii;
18. pescuit - activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea mãsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;
18^1. pescuit în scop ştiinţific - extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi din amenajãrile piscicole, conform planului anual aprobat, în orice perioadã a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice zonã, pentru orice specie acvaticã, la orice vârstã şi dimensiune, cu utilizarea oricãror metode, unelte, dispozitive şi plase de pescuit, atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii, în baza autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific;
19. pescuit ilegal - practicarea pescuitului fãrã respectarea reglementãrilor în domeniul pescuitului;
20. posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;
21. port de bazã - locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor;
22. prima vânzare - acea vânzare care se realizeazã pentru prima datã pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documente preţul produsului;
23. procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã-ansamblul operaţiunilor care modificã caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregãtirea lor pentru comercializare;
24. punct de debarcare - locul unde navele şi ambarcaţiunile de pescuit în habitatele piscicole naturale descarcã peştele în vederea expedierii spre centrele de primã vânzare;
25. resurse acvatice vii - speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile şi accesibile din habitatele piscicole naturale ale României;
26. echipamente de pescuit - uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;
27. pescar profesionist - persoana fizicã atestatã, conform reglementãrilor legale în vigoare, sã practice pescuitul în scop comercial;
27^1. pescar sportiv - persoana fizicã deţinãtoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat de asociaţiile de pescari sportivi legal constituite;
28. licenţã de pescuit - actul administrativ care certificã faptul cã o navã/ambarcaţiune îndeplineşte condiţiile pentru desfãşurarea activitãţii de pescuit comercial;
29. autorizaţie de pescuit - actul administrativ prin care se autorizeazã o persoanã fizicã sau juridicã sã exercite activitatea de pescuit;
30. permis de pescuit - documentul individual şi netransmisibil prin care se atestã dreptul de pescuit;
32. plasã - reţeaua de fire textile care are urmãtoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (mm), mãrimea laturii ochiului (mm), structura (tex), lungime şi lãţime;
33. setcã - unealta de pescuit de tip reţea, formatã dintr-un singur perete de plasã, care este prevãzutã cu elemente de armare - la partea superioarã plute, iar la partea inferioarã plumbi -, care reţine peştele prin încurcare şi agãţare;
36. avã - reţeaua de fire textile care formeazã mai mulţi pereţi de plasã, cu diferite mãrimi ale laturii ochiului;
37. plasã de tip monofilament - plasã formatã din fire polimerice netorsionate;
38. dispozitiv/aparat electric de pescuit - instrumentul electric alimentat de cãtre o sursã de curent electric, care foloseşte sisteme ce creeazã unde electrice în apã, electrocuteazã resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.
39. drept de pescuit - dreptul obţinut, în condiţiile legii, de exploatare durabilã a resursei acvatice vii;
40. efectiv piscicol - totalitatea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice existente la un moment dat într-o amenajare piscicolã;
41. specie introdusã - orice specie de peşti sau de alte vieţuitoare acvatice introdusã intenţionat ori accidental de om într-un mediu acvatic diferit de cel în care este prezentã natural;
42. furt piscicol - activitatea infracţionalã care constã în furtul efectivului piscicol în tot sau în parte, prin orice mijloace ori metode, din amenajãrile piscicole;
43. braconaj piscicol - activitatea contravenţionalã sau infracţionalã care constã în pescuitul fãrã licenţã, autorizaţie ori permis a peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice din habitatele piscicole naturale;
44. zonã de pescuit - porţiunea delimitatã prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisã practicarea pescuitului;
45. zonã de refacere biologicã - zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt în declin şi se impune restricţionarea pescuitului pentru refacerea acestora;
46. zonã interzisã la pescuit - zona delimitatã prin semne vizibile a unui bazin hidrografic, protejatã în vederea reproducerii resurselor acvatice vii;
47. bazã de date naţionalã a resurselor acvatice vii - totalitatea informaţiilor privind flota de pescuit, efectivele piscicole, numãrul de operatori economici cu activitãţi specifice, numãrul de asociaţii şi federaţii, numãrul de pescari sportivi şi profesionişti, cantitãţile de peşte extrase anual, cantitatea de peşte introdusã prin activitãţi de repopulare.
CAP. II
Organizarea şi administrarea sectorului pescãresc
ART. 3
Responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvaculturã, la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescãreşti, la structurile de pescuit şi acvaculturã revine Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, prin Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 4
(1) Elaborarea strategiei naţionale şi a reglementãrilor referitoare la conservarea şi managementul resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvaculturã, la organizarea pieţei produselor pescãreşti, la structurile de pescuit şi acvaculturã, precum şi implementarea şi controlul aplicãrii şi respectãrii acestora sunt atributul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(3) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã are urmãtoarele atribuţii principale:
a) administreazã resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, cu excepţia celor din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunãrii", care sunt administrate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii", în colaborare cu autoritãţile administraţiei publice locale din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunãrii", în condiţiile legii;
b) privatizeazã societãţile comerciale cu profil piscicol şi amenajãrile piscicole pe care le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare, inclusiv prin negociere directã cu titularii contractelor de închiriere, asociere, concesionare, arendare; vânzarea amenajãrilor piscicole se poate efectua în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã prin contracte de vânzare-cumpãrare şi contracte de leasing;
c) concesioneazã terenurile, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii", pe care sunt amplasate amenajãrile piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
d) încheie contracte în vederea exploatãrii şi/sau privatizãrii terenurilor, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii", pe care sunt amplasate amenajãri piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului;
e) elaboreazã caietele de sarcini în vederea privatizãrii şi/sau concesionãrii;
f) desfãşoarã orice alte activitãţi stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã.
(4) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã poate delega, pe bazã de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale cãtre alte instituţii publice ale statului.
ART. 5
Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã îşi exercitã atribuţiile în teritoriu prin structuri proprii.
ART. 6
(1) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã este format din funcţionari publici şi personal contractual.
(2) Salarizarea personalului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã se face potrivit prevederilor legale în vigoare.
ART. 7
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã asigurã realizarea mãsurilor din domeniul specific, precum şi a mãsurilor în aplicarea reglementãrilor Uniunii Europene.
CAP. III
Protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii
SECŢIUNEA 1
Activitatea de pescuit în habitatele piscicole naturale
ART. 8
Politica privind pescuitul în habitatele piscicole naturale se va realiza de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã prin:
a) mãsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricãrei alte mãsuri care sã fie determinatã de starea resurselor;
b) mãsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anualã a TAC-lui şi a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a mãsurilor preventive;
c) mãsuri de administrare a pescuitului, astfel încât sã se obţinã o mai bunã raţionalizare a efortului de pescuit;
d) reglementãri privind pescuitul şi acvacultura;
e) stabilirea sistemelor de pazã, control şi de inspecţie a activitãţilor de pescuit;
f) integrarea activitãţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate în planurile de management ale ariilor respective.
g) finanţarea programelor pentru popularea de susţinere şi de cercetare-dezvoltare în domeniul exploatãrii resurselor acvatice vii şi acvaculturii.
ART. 9
(1) Accesul la resursele acvatice vii, cu excepţia celor din ariile naturale protejate, se reglementeazã pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în urma consultãrilor cu organizaţiile din domeniul pescuitului.
(1^1) Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate este reglementat pe baza normelor aprobate prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale şi ministrului mediului şi pãdurilor.
(2) Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate, în vederea practicãrii pescuitului în scop comercial, se atribuie în mod direct pescarilor profesionişti persoane fizice sau celor organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorialã, pe baza permiselor, licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial.
(3) Pe zona de pescuit recreativ/sportiv nu poate fi eliberatã decât o singurã autorizaţie privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv.
ART. 9^1
(1) Pentru derivaţiile naturale sau artificiale ale unui curs de apã, reprezentate de braţe secundare, canale de irigaţii ori tranzitare, autorizaţia de pescuit revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apã.
(2) În cazul în care o apã în regim neamenajat îşi schimbã albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizaţiei iniţiale de pescuit sunt autorizaţi atât pentru noua albie şi vechea albie rãmasã, cât şi pentru luciul de apã ce eventual ar apãrea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.
(3) Mãrirea suprafeţei unui luciu de apã în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulãri pe cuveta sa determinã extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacã luciul de apã exploatat piscicol inundã malurile, posesorul autorizaţiei de pescuit comercial este îndreptãţit sã pescuiascã în perimetrul inundat.
ART. 10
(1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale şi al ministrului mediului se stabilesc mãsuri de reglementare a efortului de pescuit şi cota alocatã.
(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:
a) limitarea numãrului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescãrie;
b) limitarea timpului alocat activitãţii pescuitului;
c) stabilirea numãrului de unelte utilizate la pescuit;
(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumitã specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit şi nave de pescuit.
(4) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi Ministerul Mediului pot stabili, prin ordin comun, şi alte mãsuri de refacere şi conservare a resurselor acvatice vii.
ART. 11
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, în scopul realizãrii unui pescuit durabil în condiţiile minimalizãrii efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice şi speciilor auxiliare, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisã.
(3) În scopul protecţiei investiţiilor producãtorilor, schimbarea echipamentelor de pescuit se va realiza cu un preaviz de 1-2 ani, dupã caz.
ART. 12
(1) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţificã de profil, stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintã resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.
(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimã celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, descãrcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat dupã capturarea lor, indiferent de starea acestora.
(4) Anual, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltãrii durabile, se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii.
(5) Pentru apele care constituie frontierã de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţã cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane.
(6) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale condiţioneazã exercitarea pescuitului speciilor protejate, în baza unor reglementãri specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale.
(7) Paza resurselor acvatice vii se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
SECŢIUNEA a 2-a
Mãsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii
ART. 13
(1) Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, care dã dreptul unei nave/ambarcaţiuni sã desfãşoare activitatea de pescuit comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
(2) În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunicã schimbarea proprietarului cãtre Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, în vederea eliberãrii unei noi licenţe de pescuit.
(4) Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.
ART. 14
(1) În situaţia în care caracteristicile specifice ale unei pescãrii recomandã limitarea efortului de pescuit sau mãsuri specifice de conservare, Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã poate condiţiona exercitarea activitãţii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii ştiinţifice şi eliberarea unei autorizaţii de pescuit, cu caracter temporar, complementarã licenţei de pescuit, şi care va trebui sã fie ţinutã la bord.
(2) Autorizaţia de pescuit conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, la perioada de valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit şi la cota alocatã pe specii.
(3) Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici şi care activeazã în aceeaşi zonã de pescuit poate primi o autorizaţie colectivã de pescuit.
(5) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, se stabilesc condiţiile de atribuire şi modelul autorizaţiilor de pescuit, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 15
(1) Contravaloarea licenţelor de pescuit, a permiselor de pescuit şi a autorizaţiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat.
(2) Cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 3-a
Mãsuri de administrare a pescuitului
ART. 16
Atribuirea dreptului de pescuit se face în baza licenţelor emise de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã şi a permiselor şi autorizaţiilor emise de cãtre administratorul resurselor acvatice vii, dupã caz.
ART. 17
(1) Pentru îmbunãtãţirea administrãrii şi controlului activitãţilor de pescuit, precum şi pentru a favoriza planificarea, Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã dispune distribuirea drepturilor de pescuit între navele sau grupurile de nave care activeazã într-o zonã de pescuit.
(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimã în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit.
(3) Criteriile de distribuire sunt urmãtoarele:
a) activitatea de pescuit exprimatã în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadã de activitate în zonã, dupã caz;
b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaţiunilor de pescuit;
c) ceilalţi parametri ai navelor/ambarcaţiunilor şi posibilitãţile acestora de pescuit;
d) folosirea capacitãţilor de producţie;
e) condiţiile sociale şi de muncã la bordul navelor/ ambarcaţiunilor.
ART. 18
(1) În scopul utilizãrii optime a resurselor acvatice vii şi dezvoltãrii acvaculturii se înfiinţeazã Comitetul consultativ pentru sectorul pescãresc, structurã consultativã pe lângã organul de specialitate al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
(2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea Comitetului consultativ pentru sectorul pescãresc se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale.
SECŢIUNEA a 4-a
Monitorizarea activitãţii de pescuit
ART. 19
Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã monitorizeazã activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentã pentru cunoaşterea în timp real a intrãrilor şi ieşirilor din port, a staţionãrilor navelor/ ambarcaţiunilor în zonele de pescuit, a capturilor sau a altor circumstanţe.
ART. 20
(1) La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie sã existe un jurnal de pescuit în care sunt notate detaliile privind activitatea de pescuit, în termenii stabiliţi de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, şi un ordin de deplasare de la portul şi/sau punctul propriu de descãrcare a produselor pescãreşti.
(2) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale poate scuti de obligaţia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcaţiuni nepuntate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 21
(1) Navele/ambarcaţiunile care descarcã capturile pe teritoriul naţional trebuie sã prezinte structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în condiţiile stabilite de aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantitãţile descãrcate pentru fiecare specie, zona de provenienţã, precum şi alte date stabilite de aceasta.
(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion român, care descarcã produsele pescãreşti în afara teritoriului naţional, au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de debarcare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în condiţiile stabilite de aceasta.
ART. 22
(1) Navele de pescuit aflate sub pavilion român comunicã Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcaţiuni.
(2) Navele aparţinând statelor terţe vor trebui sã obţinã autorizaţie de transbordare, în condiţiile stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã.
SECŢIUNEA a 5-a
Pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale
ART. 23
(1) Prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţã, pe baza unui permis nominal emis de cãtre administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari sportivi, dupã caz.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţã, prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale se vor stabili condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, dupã consultarea cu forurile de reprezentare ale asociaţiilor de pescari sportivi legal constituite, la nivel naţional.
(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica şi în amenajãrile piscicole şi în lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licenţe de acvaculturã, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinãtorul licenţei.
(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atât pentru zonele concesionate de asociaţia al cãrei membru este, cât şi pentru zonele concesionate de alte asociaţii, pe bazã de reciprocitate.
(5) Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practicã în cadrul fiecãrei asociaţii în baza regulamentului propriu stabilit în acest sens.
ART. 24
În scopul asigurãrii protecţiei şi conservãrii resurselor acvatice vii şi al evitãrii conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit sportiv, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, astfel:
a) în apele curgãtoare şi stãtãtoare din zona montanã, numai cu o singurã undiţã cu maximum douã cârlige sau cu o lansetã;
b) în apele din zona colinarã şi de şes, pe tot cursul Dunãrii şi pe braţele sale, în Delta Dunãrii, cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu câte douã cârlige fiecare;
c) în apele teritoriale ale Mãrii Negre, cu maximum douã undiţe, douã lansete sau o ţaparinã, cu câte 10 cârlige fiecare;
d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;
e) în apele din zona colinarã şi de şes, pe Dunãre, în Delta Dunãrii şi în apele maritime un pescar sportiv poate reţine din capturã maximum 5 kg de peşte/zi sau numai un singur peşte, dacã greutatea lui depãşeşte 5 kg;
f) în apele de munte cu salmonide se pot reţine de cãtre un pescar maximum 10 bucãţi/exemplare/zi, în total, din speciile: pãstrãv indigen, pãstrãv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon.
ART. 25
(1) Asociaţiile de pescari sportivi, persoane juridice nonprofit legal constituite, precum şi forurile lor de reprezentare la nivel naţional, constituite pe principiul liberei asocieri, vor fi luate în evidenţã de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi de Ministerul Mediului, ca reprezentanţi ai societãţii civile, în vederea stabilirii de programe de acţiuni şi proiecte comune pentru conservarea şi protejarea resurselor acvatice vii.
(2) Asociaţiile de pescari sportivi pot stabili ca regulã practicarea pescuitului recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, în zona lor de competenţã.
CAP. IV
Politica structuralã şi administrarea capacitãţilor de producţie
ART. 26
Politica organizãrii sectorului de pescuit se realizeazã prin mãsuri:
a) destinate perfecţionãrii persoanelor care activeazã în sector;
b) de sprijinire a organizaţiilor de producãtori şi a altor forme asociative;
c) pentru construcţia, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit;
d) de adaptare a capacitãţii flotei la starea resurselor acvatice vii;
e) de stabilire şi schimbare a porturilor de bazã;
f) de reglementare a descãrcãrii şi a primei vânzãri a produselor pescãreşti, indiferent de originea acestora.
SECŢIUNEA 1
Agenţii sectorului pescãresc
ART. 27
Persoanele fizice autorizate şi/sau persoanele juridice care deţin capacitãţi de producţie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvaculturã se pot constitui, la libera lor iniţiativã, în organizaţii de producãtori, cu scopul practicãrii unui pescuit responsabil şi al îmbunãtãţirii condiţiilor de vânzare a produselor realizate de membrii acestora.
ART. 28
Membrii organizaţiilor trebuie sã vândã produsul sau produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în scopul îmbunãtãţirii calitãţii produselor, adaptãrii volumului ofertei la cerinţele pieţei şi îmbunãtãţirii procesului de comercializare.
ART. 29
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale se stabilesc criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producãtori din sectorul pescãresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(2) Activitatea economicã desfãşuratã în zonele geografice în care organizaţiile s-au constituit reprezintã criteriul principal de recunoaştere.
ART. 30
(1) Recunoaşterea organizaţiilor de producãtori se face de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(2) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã retrage recunoaşterea organizaţiilor de producãtori în situaţia în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
ART. 31
Asociaţiile de pescari profesionişti, asociaţiile de pescari sportivi şi alte entitãţi asociative legal constituite, precum şi organizaţiile sindicale ale personalului din sector au statutul de entitãţi reprezentative în procesul consultativ de adoptare a deciziilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Flota de pescuit
ART. 32
(1) În cadrul Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvaculturã se constituie Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, în care se menţioneazã toţi parametrii tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotã.
(2) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, împreunã cu Autoritatea Navalã Românã, stabileşte modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(3) Înscrierea în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit nu scuteşte proprietarul navei/ambarcaţiunii de îndeplinirea obligaţiei de înscriere în registrul comerţului sau în alte registre publice existente.
ART. 33
Construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se realizeazã în cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.
ART. 34
(1) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã autorizeazã construirea navelor/ambarcaţiunilor de pescuit care urmeazã sã arboreze pavilion român, astfel încât acestea sã nu depãşeascã capacitatea de pescuit a navelor/ambarcaţiunilor radiate din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licenţe de construcţie, emisã de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi de Autoritatea Navalã Românã.
(3) În licenţa de construcţie se înscriu datele de identificare a navei, portul de bazã şi navele/ambarcaţiunile radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activitãţii de pescuit.
ART. 35
(1) Modernizarea şi reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi comunitare în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit, asigurarea securitãţii muncii, îmbunãtãţirea condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit, perfecţionarea proceselor de manipulare şi conservare a produselor la bord, precum şi protecţia mediului.
(2) În situaţia în care lucrãrile de modernizare şi reconversie implicã creşterea performanţelor de pescuit, cu respectarea formei iniţiale a navei/ambarcaţiunii, se radiazã alte nave/ambarcaţiuni înscrise în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în echivalentul capacitãţii surplusului de efort dobândit dupã modernizare.
(3) Lucrãrile de modernizare şi reconversie sunt autorizate de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
ART. 36
În scopul adaptãrii flotei la situaţia zonelor de pescuit, Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale.
ART. 37
(1) Oprirea definitivã a activitãţii navelor de pescuit se aplicã acelor nave care activeazã în zone de pescuit, a cãror situaţie necesitã o adaptare structuralã pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi al favorizãrii refacerii resurselor acvatice vii.
(2) Oprirea definitivã a activitãţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit determinã radierea acesteia din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
ART. 38
(1) Prin oprirea temporarã a activitãţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege încetarea activitãţii pe o perioadã de timp determinatã.
(2) Oprirea temporarã este o mãsurã conjuncturalã care are drept scop reducerea efortului de pescuit ca urmare a unor circumstanţe excepţionale.
SECŢIUNEA a 3-a
Stabilirea porturilor de bazã şi schimbarea portului de bazã
ART. 39
(1) Portul de bazã pentru navele/ambarcaţiunile care pescuiesc în habitatele piscicole naturale este acela de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.
SECŢIUNEA a 4-a
Porturile/punctele de debarcare şi prima vânzare a produselor piscicole
ART. 40
(1) Navele/ambarcaţiunile de pescuit care descarcã produse pescãreşti pe teritoriul naţional trebuie sã o facã în porturi/puncte nominalizate în acest sens de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
(2) În cadrul fiecãrui port, descãrcarea se face în locurile stabilite, dupã caz, de autoritãţile portuare.
ART. 41
Prima vânzare a peştelui şi a produselor obţinute din pescuit se face numai în locuri special amenajate, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, în baza nominalizãrilor fãcute de administratorul resurselor acvatice vii.
ART. 41^1
Porturile/punctele de debarcare şi centrele de primã vânzare sunt autorizate şi nominalizate în baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale.
ART. 42
Produsele obţinute din pescuit care constituie obiectul primei vânzãri într-un loc situat în afara portului de descãrcare şi care trebuie sã fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite pânã la locul primei vânzãri de documentele legale de însoţire a mãrfii.
CAP. V
Acvacultura
ART. 43
(1) Acvacultura se practicã în amenajãri piscicole.
(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescãreşti. În subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii.
(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvaculturã în amenajãrile piscicole se face în condiţiile legislaţiei în domeniul apei.
ART. 44
(1) Politica de bazã pentru dezvoltarea acvaculturii se realizeazã prin urmãtoarele mãsuri:
a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
b) îmbunãtãţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor;
c) valorificarea superioarã a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase;
d) instruirea producãtorilor din acvaculturã;
e) introducerea mãsurilor de bune practici în procesele tehnologice pentru asigurarea biosecuritãţii şi siguranţei alimentare a produselor din acvaculturã;
f) asigurarea producţiei din acvaculturã pentru cazuri de forţã majorã;
g) asigurarea sãnãtãţii şi bunãstãrii animale;
h) protecţia mediului;
i) dezvoltarea cercetãrii.
j) protejarea şi încurajarea producãtorilor din acvaculturã prin reglementãri specifice;
k) promovarea de programe de învãţãmânt mediu pentru formarea piscicultorilor;
l) stabilirea criteriilor de omologare a pepinierilor care pot vinde material piscicol de populare.
(2) Acţiunile de realizare a politicilor de bazã pentru dezvoltarea acvaculturii urmãresc:
a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu normele de protecţie a mediului;
b) folosirea corespunzãtoare a amenajãrilor piscicole;
c) încurajarea aplicãrii tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare economicã ridicatã şi a produselor pescãreşti organice;
d) construirea de amenajãri şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurãrii sãnãtãţii şi bunãstãrii animale;
e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncã din acvaculturã, în special în zonele dependente de pescuit;
f) încurajarea dezvoltãrii industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii, precum şi de furaje specifice, folosite în acvaculturã;
g) alte acţiuni pe care necesitãţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.
ART. 45
(1) În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã se constituie Registrul unitãţilor de acvaculturã, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate capacitãţile de producţie.
(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modificãrile privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, în vederea reactualizãrii Registrului unitãţilor de acvaculturã şi eliberãrii unei noi licenţe de acvaculturã, dupã caz.
(3) Unitãţile de producţie din acvaculturã sunt înscrise în Registrul unitãţilor de acvaculturã şi primesc licenţã de acvaculturã, eliberatã de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(4) Înscrierea în Registrul unitãţilor de acvaculturã şi eliberarea licenţei de acvaculturã se realizeazã în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 46
Introducerea în culturã a speciilor de peşti şi de alte vieţuitoare acvatice noi în amenajãrile piscicole, provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi al Ministerului Mediului, prin care se stabilesc şi condiţiile de carantinã care se impun.
ART. 46^1
(1) Pentru impulsionarea dezvoltãrii acvaculturii, terenurile proprietate privatã a statului pe care sunt construite amenajãri piscicole, inclusiv instalaţiile speciale amplasate pe uscat, se vor vinde direct proprietarilor activelor.
(2) Preţul de vânzare al terenului va fi preţul pieţei stabilit pe baza unui raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat în funcţie de bonitatea terenului înainte de a fi amenajat în scop piscicol.
(3) Preţul de vânzare al terenului se poate achita în rate de cãtre proprietarii activelor în urmãtoarele condiţii:
a) avans 20% din preţul de vânzare;
b) rate semestriale eşalonate pe un termen de pânã la 10 ani;
c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzii de referinţã a Bãncii Naţionale a României de la data plãţii.
(4) Administratorul terenului în numele statului va solicita cumpãrãtorului constituirea de garanţii pentru asigurarea plãţii:
a) scrisoare de garanţie emisã de o bancã comercialã; sau
b) constituirea unei ipoteci pe terenul care face obiectul vânzãrii, pânã la achitarea în totalitate a plãţii.
CAP. VI
Organizarea pieţei produselor pescãreşti
SECŢIUNEA 1
Principii generale
ART. 47
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, stabileşte mãsuri privind comercializarea, procesarea şi prelucrarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã, în special pentru:
a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescãreşti pe toatã durata procesului de comercializare, pentru a asigura transparenţa pe piaţã şi pentru a face posibilã informarea corespunzãtoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;
b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit şi acvaculturã, în concordanţã cu normele de conservare şi protecţie a resurselor acvatice vii;
c) încurajarea şi sprijinirea procesãrii şi prelucrãrii produselor pescãreşti;
d) îmbunãtãţirea calitãţii şi promovarea produselor pescãreşti;
e) mãrirea gradului de utilizare şi creştere a valorii adãugate a materiei prime obţinute prin acvaculturã şi pescuit.
(2) Autoritãţile publice locale pot organiza pieţe locale ale produselor pescãreşti, în colaborare cu parteneri din mediul economic privat, cu respectarea mãsurilor privind comercializarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvaculturã stabilite de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã şi alte organisme ale autoritãţii publice centrale care rãspund de pescuit şi acvaculturã.
SECŢIUNEA a 2-a
Comercializarea produselor pescãreşti
ART. 49
Este interzisã comercializarea produselor obţinute din pescuit, de orice origine sau provenienţã, a cãror mãrime ori greutate este mai micã decât cea prevãzutã în reglementãrile în vigoare sau al cãror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.
SECŢIUNEA a 3-a
Procesarea produselor de pescuit şi acvaculturã
ART. 50
Unitatea de procesare este înregistratã în Registrul unitãţilor de procesare şi primeşte licenţã de fabricaţie emisã de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, în conformitate cu reglementãrile în vigoare şi cu normele elaborate de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale.
ART. 50^1
(1) În scopul mãririi gradului de utilizare a materiei prime şi de creştere a valorii, sunt încurajate şi sprijinite de Guvern activitãţile de pescuit şi acvaculturã.
(2) Mãsurile de sprijinire sunt îndreptate în mod special spre:
a) diversificarea produselor;
b) îmbunãtãţirea calitãţii produselor;
c) introducerea de tehnologii noi;
d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;
e) utilizarea subproduselor;
f) încurajarea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale;
g) reducerea impactului asupra mediului înconjurãtor.
CAP. VII
Pescuitul în scop ştiinţific
ART. 51
(1) Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã elibereazã, la cerere, o autorizaţie specialã de pescuit în scop ştiinţific, netransmisibilã, instituţiilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:
a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversitãţii structurii, funcţionabilitãţii şi productivitãţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice;
b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de cãtre activitãţile de pescuit şi acvaculturã, precum şi de alte activitãţi antropice;
c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;
d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii.
(2) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale stabileşte condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã.
(3) Capturile obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializãrii.
(4) Periodic, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, în colaborare cu instituţiile de cercetare şi cu Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, stabileşte strategia şi obiectivele cercetãrii în domeniul pescãresc şi, anual, planul de cercetare.
ART. 51^1
(1) Titularul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific elibereazã ordine de serviciu pescarilor atestaţi pentru practicarea pescuitului în scop ştiinţific, conform planului de cercetare aprobat.
(2) Pescuitul în scop ştiinţific practicat cu metode şi echipamente interzise de lege se exercitã strict în prezenţa personalului de cercetare special desemnat de cãtre deţinãtorul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific.
CAP. VIII
Relaţii internaţionale
ART. 52
(1) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale dezvoltã colaborarea şi iniţiazã proiecte de convenţii şi acorduri internaţionale privind:
a) pescuitul şi exploatarea durabilã a resurselor acvatice vii din Marea Neagrã;
b) accesul navelor româneşti de pescuit în alte zone ce prezintã interes, în vederea acoperirii deficitului de produse pescãreşti pe piaţa româneascã;
c) dezvoltarea activitãţilor de pescuit, acvaculturã şi a schimburilor comerciale;
d) evaluarea impactului activitãţilor antropice asupra stãrii resurselor acvatice vii în context transfrontalier.
(2) Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale emite reglementãri şi instrucţiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.
ART. 53
În vederea efectuãrii studiilor ştiinţifice necesare pentru evaluarea stocurilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice cu distribuţie transfrontalierã în ape de interes internaţional, precum şi pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publicã centralã care rãspunde de pescuit şi acvaculturã sprijinã şi încurajeazã activitatea instituţiilor de cercetare ştiinţificã în cadrul obligaţiilor derivate din acorduri sau convenţii internaţionale la care România este parte.
ART. 54
Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, organizeazã manifestãri şi întâlniri internaţionale şi participã la cele organizate de entitãţi şi organizaţii internaţionale specializate în domeniul pescuitului şi acvaculturii.
CAP. IX
Rãspunderi şi sancţiuni
ART. 55
Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã de cãtre persoane fizice sau juridice atrage, dupã caz, rãspunderea administrativã, civilã sau penalã.
ART. 56
(1) Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesãrii, transportului, comercializãrii produselor pescãreşti şi al altor activitãţi conexe, Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã organizeazã acţiuni permanente de control şi inspecţie prin inspectorii piscicoli.
(2) Persoanele supuse controlului au obligaţia sã permitã accesul la unitãţile şi la toate navele/ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de acvaculturã, construcţiile-anexe, mijloacele de transport, unitãţile de procesare şi/sau comercializare şi sã punã la dispoziţia personalului cu drept de control toate documentele şi mijloacele necesare îndeplinirii funcţiei de inspecţie.
(3) Procedura de control şi procedura de inspecţie se stabilesc de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã.
ART. 58
Urmãtoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 300 lei la 600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricãror specii de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice vii efectuat fãrã permis în habitatele piscicole naturale;
b) neprezentarea permisului, licenţei sau autorizaţiei atunci când acestea sunt solicitate de cãtre persoanele împuternicite sã constate contravenţiile/infracţiunile;
c) încãlcarea condiţiilor prevãzute în permis, autorizaţie şi/sau licenţã;
d) pescuitul recreativ/sportiv al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.
ART. 59
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadã de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, dupã caz:
a) prinderea salmonidelor cu mâna;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;
d) reţinerea de cãtre o singurã persoanã care practicã pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucãţi/exemplare/zi, în total, din speciile de pãstrãv, lipan şi coregon în apele de munte sau a mai mult de 5 kg de peşte/zi din zona colinarã şi de şes, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cãrui greutate depãşeşte 5 kg;
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpã a semnelor indicatoare.
f) pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.
ART. 60
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 1.500 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o duratã de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, dupã caz:
a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivã pe mai mult de douã treimi din lãţimea râurilor, canalelor şi a Dunãrii;
b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivã în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;
c) neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a mãsurilor dispuse de personalul cu drept de control şi inspecţie;
d) capturarea peştelui cu unelte de plasã şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunãrii şi Prutului;
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.
ART. 61
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 1.500 lei la 3.500 lei:
a) introducerea în habitatele piscicole naturale sau în amenajãrile piscicole, fãrã avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, a altor specii decât cele existente;
b) nedeţinerea licenţei pentru desfãşurarea activitãţii de acvaculturã.
ART. 62
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 1.800 lei la 4.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o duratã de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, dupã caz:
a) pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descãrcarea şi comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minimã legalã;
b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul şi inspecţia navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unitãţilor de acvaculturã, unitãţilor de procesare şi/sau comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;
c) utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionatã cu marcaj exterior corespunzãtor licenţei de pescuit.
ART. 63
Urmãtoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 4.000 lei la 8.000 lei:
a) distrugerea sau degradarea din culpã a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajãrilor piscicole, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
b) distrugerea sau degradarea din culpã a trecãtoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
c) reducerea din culpã a debitului de apã pe cursurile de apã naturale sau amenajate, dacã prin aceasta se pericliteazã existenţa resurselor acvatice vii, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpã a zonelor de protecţie perimetralã a amenajãrilor piscicole, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedicã intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apã, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacã nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
f) neluarea mãsurilor pentru curãţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;
g) neasigurarea debitului de apã necesar în vederea dezvoltãrii normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;
h) aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricãror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bãlţilor şi amenajãrilor piscicole;
i) pescuitul lostriţei;
k) neexecutarea lucrãrilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii;
l) pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgãtoare în zona de 500 m aval de baraj;
m) circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace al buştenilor prin albia minorã a râurilor şi pâraielor din zona de munte.
ART. 64
Urmãtoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţioneazã cu amendã de la 6.000 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadã cuprinsã între 1 şi 3 ani:
a) nedeţinerea licenţei de pescuit/autorizaţiei de pescuit comercial, pescuit recreativ/sportiv, dupã caz;
b) pescuitul prin orice metode al reproducãtorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturalã;
c) pescuitul sturionilor în alt scop decât pentru capturarea reproducãtorilor de sturioni vii pentru programele de populare/repopulare cu puiet de sturioni, pentru reproducerea artificialã în vederea obţinerii de puiet pentru acvaculturã sau pescuitul în scop ştiinţific, precum şi pescuitul neautorizat al sturionilor în unul din aceste scopuri;
d) deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor capturaţi pe teritoriul României din mediul sãlbatic, precum şi a produselor şi subproduselor obţinute din aceştia, cu excepţia celor proveniţi din acvaculturã pentru care se face dovada originii prin documente şi/sau marcaje justificative legale;
e) reducerea debitului şi a volumului de apã pe cursurile de apã, în scopul pescuitului ilegal;
f) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescãreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de cãtre persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legãturã cu lacurile, bãlţile sau cu terenurile inundabile;
g) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;
i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasã sub dimensiunile minime legale;
j) deţinerea, transportul sau comercializarea fãrã documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte obţinute din pescuit;
k) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de cãtre persoanele neautorizate a nãvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;
l) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepãtoare sau agãţãtoare, prin greblare sau harponare;
m) producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasã de tip monofilament.
ART. 65
(1) Urmãtoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadã cuprinsã între 1 şi 3 ani:
a) pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;
b) pescuitul cu unelte şi scule neautorizate;
c) pescuitul sau omorârea deliberatã a mamiferelor marine.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 66
(1) Sunt supuse ridicãrii în vederea confiscãrii uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la sãvârşirea infracţiunilor.
(2) Bunurile rezultate din sãvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscãrii.
(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevãzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea fãcându-se venit la bugetul de stat.
ART. 67
(1) Pe lângã organele de urmãrire penalã sunt competente sã constate infracţiunile prevãzute la art. 64 şi 65 şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, al Gãrzii Naţionale de Mediu şi al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii".
2) Organele prevãzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevãzute de Codul de procedurã penalã.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 58-63 se fac de cãtre personalul prevãzut la alin. (1), de cãtre ofiţerii şi agenţii din cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontierã Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi de cãtre personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pãdurilor - Romsilva.
ART. 68
(1) Contravenţiilor prevãzute la art. 58-63 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 58-63, agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.
ART. 68^1
Furtul piscicol se pedepseşte conform infracţiunii de furt prevãzute în Codul penal.
CAP. X
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 69
(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, Agenţia Domeniilor Statului se subrogã Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultã din contractele încheiate de aceasta cu agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajãri piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.
(2) Agenţia Domeniilor Statului preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Compania Naţionalã de Administrare a Fondului Piscicol le deţine la societãţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajãrile piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajãrilor piscicole deţinute de aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, Agenţia Domeniilor Statului preia patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, arhivele şi documentaţia aferente acestuia, pe baza situaţiei financiare întocmite la data preluãrii. Patrimoniul se preia pe bazã de protocol, modificându-se corespunzãtor bugetul de venituri şi cheltuieli aferent.
ART. 70
La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se abrogã Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã.
ART. 71
Pânã la intrarea în vigoare a hotãrârii Guvernului prevãzute la art. 4 alin. (1), Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã funcţioneazã în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
