REGULI din 13 ianuarie 2006 privind testarea si inregistrarea soiurilor de vita-de-vie, pomi fructiferi si plante ornamentale
Soiurile de vita-de-vie înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante sunt oficial acceptate pentru certificare ca material de înmulţire iniţial
CAP. I
Vita-de-vie
ART. 1
(1) Prezentul capitol se referã la acceptarea pentru includerea în catalog a soiurilor şi, dupã caz, a clonelor de vita-de-vie oficial acceptate pentru certificare şi pentru verificare ca material de înmulţire vegetativa a viţei-de-vie (denumit în continuare material de înmulţire) în cadrul Comunitãţii Europene (denumita în continuare Comunitate).
(2) În cuprinsul prezentului ordin termenii folosiţi se definesc astfel:
A. vita-de-vie - plante din genul Vitis (L.) destinate producerii de struguri sau folosirii ca material de înmulţire pentru astfel de plante;
a) soi (sinonim varietate) - un grup de plante aparţinând unui taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi:
(i) definit de expresia caracterelor rezultate dintr-un genotip sau dintr-o combinatie de genotipuri;
(ii) distinct fata de oricare alt grup de plante prin expresia a cel puţin unui singur caracter;
(iii) considerat ca o entitate în ceea ce priveşte proprietatea sa de a fi inmultit fãrã a se modifica.
b) clona - o descendenta vegetativa a unui soi, conformã unui butuc de vita-de-vie ales pentru identitatea sa varietala, caracterele sale fenotipice şi starea sa sanitarã.
B. material de înmulţire (multiplicare) - materialul utilizat pentru multiplicare vegetativa sau pentru plantare în vederea obţinerii producţiei de struguri;
- pãrţi ale plantei de vita-de-vie:
(i) coarde de vita - coarde de un an lemnificate;
(ii) lastari erbacei - lastari nelemnificati;
(iii) butaşi portaltoi pentru altoire - fragmente de coarde de vita sau lastari erbacei, destinate sa formeze partea subterana dupã altoire;
(iv) butaşi (coarde) altoi pentru altoire - fragmente de coarde de vita sau lastari erbacei, destinate sa formeze partea aerianã dupã pregãtirea pentru altoire sau dupã altoirea pe loc;
(v) butaşi pentru înrãdãcinare - fragmente de coarde de vita sau lastari erbacei, destinate producerii de butaşi inradacinati.
C. mãsuri oficiale - mãsuri luate de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale prin autoritãţile oficiale responsabile:
a) autoritatea oficialã responsabilã privind testarea şi înregistrarea soiurilor stabilitã prin Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calitãţii, comercializarea seminţelor şi a materialului sãditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante este Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS);
b) autoritatea oficialã centrala responsabilã privind calitatea seminţelor şi a materialului de înmulţire stabilitã prin Legea nr. 266/2002 este Inspecţia Nationala pentru Calitatea Seminţelor (INCS), iar autoritãţile oficiale responsabile stabilite la nivel teritorial, în subordinea autoritãţii naţionale centrale, sunt: inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului sãditor şi Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Sãditor;
c) o alta persoana juridicã de drept public sau privat, actionand sub responsabilitatea statului; sau
d) în cazul unor activitãţi auxiliare care sunt de asemenea sub controlul statului, de o persoana fizica acreditata pentru acest scop, prevãzând ca persoana fizica nu va dobândi nici un câştig personal necuvenit în urma acestor mãsuri oficiale.
D. comercializare - vânzarea, pãstrarea în vederea vânzãrii, oferirea spre vânzare sau orice cedare, furnizare ori transfer al materialului de înmulţire cãtre o terta parte, care este remuneratã sau nu, în vederea unei exploatãri comerciale.
a) Nu fac obiectul comercializãrii schimburile de material de înmulţire care nu au ca scop exploatarea comercialã a soiului, dupã cum urmeazã:
(i) furnizarea de material de înmulţire autoritãţilor oficiale de testare şi inspecţie;
(ii) furnizarea de material de înmulţire prestatorilor de servicii pentru procesare sau ambalare, astfel încât prestatorul de servicii nu obţine titlul de proprietate asupra materialului de înmulţire furnizat;
b) Regulile pentru aplicarea prevederilor de la lit. D vor fi adoptate în conformitate cu procedurile Comunitãţii.
ART. 2
(1) Soiurile de vita-de-vie înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante sunt oficial acceptate pentru certificare ca material de înmulţire iniţial, baza sau certificat şi pentru verificarea ca material standard şi pentru comercializare. Catalogul oficial al soiurilor de plante este deschis la inspectiile publice. Catalogul oficial al soiurilor de plante determina principalele caractere morfologice şi fiziologice prin care soiurile pot fi distincte unul fata de altul. Pentru soiurile deja acceptate pana la 31 decembrie 1971 referinta poate fi facuta la descrierile din publicaţiile ampelografice oficiale.
(2) Soiurile sau clonele înregistrate în cataloagele altor state membre sunt de asemenea admise la certificare ca material de înmulţire iniţial, baza sau certificat ori pentru verificare în cazul materialului standard, fãrã a aduce atingere prevederilor Legii viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, cu referire la regulile pentru clasificarea soiurilor de vita-de-vie.
ART. 3
(1) Catalogul oficial al soiurilor cuprinde şi lista clonelor de vita-de-vie admise oficial pentru certificare.
(2) Clonele acceptate pentru certificare în alt stat membru sunt de asemenea acceptate pentru certificare pe teritoriul României.
ART. 4
(1) Se admit pentru înregistrare în Catalogul oficial al soiurilor numai soiurile care sunt distincte, suficient de uniforme şi stabile, în conformitate cu prevederile prezentului ordin.
(2) a) Un soi trebuie sa fie considerat ca distinct dacã este clar distinct, cu referire la expresia caracteristicilor rezultate dintr-un genotip special sau combinatie de genotipuri, de oricare alt soi a cãrui existenta este bine cunoscutã în Comunitate.
b) Un soi trebuie sa fie considerat ca fãcând parte din soiurile bine cunoscute în Comunitate, dacã la data când cererea pentru acceptarea soiului este depusa în timp util, este fie înregistrat în Catalogul oficial al soiurilor de plante sau în catalogul unui alt stat membru ori este subiectul unei cereri pentru acceptare în ţara noastrã sau în alt stat membru, numai dacã condiţiile la care se referã prima fraza a acestui paragraf nu mai sunt îndeplinite în toate statele membre implicate, înainte ca o decizie privind cererea pentru acceptarea soiului pentru evaluare sa fie luatã.
(3) Un soi trebuie sa fie considerat ca stabil dacã expresia caracterelor care sunt incluse în examinarea pentru distinctivitate, ca şi oricare altele folosite pentru descrierea soiului rãmân neschimbate dupã multiplicari repetate.
(4) Un soi poate fi considerat uniform dacã, subiect al variaţiei care poate sa apara în viitoarele multiplicari speciale ale lui, este suficient de uniform în expresia acelor caractere care sunt incluse în examinarea distinctivitatii, ca şi oricare altele folosite pentru descrierea soiului.
ART. 5
(1) În cazul unui soi modificat genetic, în sensul art. 25 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 214/2002, şi al art. 2 alin. (1) şi (2) din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului european şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind eliberarea deliberata în mediu a organismelor modificate genetic, care abroga Directiva Consiliului 90/220/CEE, soiul trebuie sa fie acceptat numai dacã au fost luate toate mãsurile adecvate pentru a evita efectele adverse pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu.
(2) Cu privire la soiurile modificate genetic în sensul alin. (1) se precizeazã urmãtoarele:
a) în ceea ce priveşte riscul pentru mediu, este necesarã o evaluare echivalenta cu cea prevãzutã în Ordonanta Guvernului nr. 49/2000, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 214/2002 şi în concordanta cu principiile prevãzute în anexa nr. 12^1 şi în baza informaţiilor specificate în anexa nr. 8 la ordonanta de mai sus;
b) procedurile destinate sa asigure echivalenta evaluãrii specifice a riscului şi a altor cerinţe relevante, în particular acelea care privesc managementul riscurilor, etichetarea şi orice monitorizare cerutã, informarea publicului şi o clauza de siguranta, cu cele prevãzute în Directiva 2001/18/CE vor fi introduse la propunerea Comisiei printr-un regulament al Parlamentului european şi al Consiliului. Pana la intrarea în vigoare a acestui act normativ, soiurile modificate genetic nu sunt admise în Catalogul oficial al soiurilor de plante decât dupã ce au fost admise pentru comercializare în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 49/2000, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 214/2002, şi cu Directiva 2001/18/CE ;
c) art. 13-24 din Directiva 2001/18/CEE nu se va mai aplica soiurilor modificate genetic dupã intrarea în vigoare a regulamentului menţionat la lit. b).
(3) a) Atunci când produsele derivate din materialul de înmulţire al viţei-de-vie sunt destinate utilizãrii ca aliment sau ingredient alimentar care intra sub incidenta art. 3 sau în furaje sub incidenta art. 15 din Regulamentul CE nr. 1.829/2003 al Parlamentului european şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind alimentele şi furajele modificate genetic, soiul de vita-de-vie în cauza va fi acceptat numai dacã a fost autorizat conform regulamentului de mai sus;
b) Un soi de vita-de-vie modificat genetic de la care produsele derivate din materialul de înmulţire sunt destinate pentru utilizare ca aliment sau furaj, conform art. 2 şi 3 din Regulamentul CE nr. 178/2002 al Parlamentului european şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 care stabileşte principiile generale şi cerinţele legii alimentului, stabilind Autoritatea Europeanã a Siguranţei Alimentare, şi procedurile în materie a siguranţei alimentare, trebuie sa fie acceptat numai dacã soiul a fost autorizat conform legislaţiei relevante.
ART. 6
Soiurile şi, dupã caz, clonele venite din alte state membre sunt supuse aceloraşi cerinţe ca acelea care se aplica soiurilor sau clonelor naţionale, în particular cu privire la procedura de acceptare în Catalogul oficial al soiurilor de plante.
ART. 7
(1) Înregistrarea soiurilor se bazeazã pe rezultatele examinarilor oficiale, în special teste de camp, care acoperã un numãr suficient de caracteristici pentru ca soiul sa fie descris. Metodele folosite pentru determinarea caracterelor trebuie sa fie exacte şi precise.
(2) La soiurile şi, dupã caz, la clonele de vita-de-vie, în conformitate cu procedura Comunitãţii, luându-se în considerare cunoştinţele ştiinţifice şi tehnologice actuale, metodica trebuie sa cuprindã:
a) cel puţin caracterele care trebuie sa fie acoperite de examinari;
b) cerinţele minime pentru a efectua examinarile.
(3) a) Autoritatea oficialã - ISTIS trebuie sa prevadã ca inspectiile oficiale realizate pentru acceptarea soiurilor de vita-de-vie trebuie sa acopere cel puţin caracteristicile înscrise în anexa nr. 1, în conformitate cu Directiva 2004/29/CE .
b) Autoritatea oficialã - ISTIS trebuie sa se asigure ca condiţiile minime înscrise în anexa nr. 2 sunt îndeplinite în timpul inspectiilor, în conformitate cu Directiva 2004/29/CE .
c) Autoritatea oficialã - ISTIS trebuie sa prevadã ca acceptarea pentru înregistrarea clonelor de vita-de-vie se va realiza dupã regulile naţionale prevãzute în anexa nr. 3.
(4) Dacã se cunoaşte ca materialul de înmulţire aparţinând unui soi este comercializat într-o alta ţara sub o alta denumire, aceasta, de asemenea, trebuie menţionatã în catalog.
ART. 8
(1) Soiurile înregistrate trebuie sa fie verificate oficial la intervale regulate. Dacã oricare dintre condiţiile pentru acceptarea pentru certificare sau verificare nu mai este satisfacuta, înregistrarea poate fi revocatã, iar soiul poate fi radiat din catalog.
(2) Orice cerere sau retragere a unei cereri pentru înregistrarea unui soi, orice intrare în catalogul soiurilor şi, de asemenea, orice amendament la catalog trebuie sa fie notificate imediat statelor membre şi Comisiei. Pe baza notificãrilor de la statele membre, Comisia va publica Catalogul comun al soiurilor.
ART. 9
Statele membre trebuie sa se asigure ca soiurile modificate genetic care au fost acceptate poarta în mod clar aceasta menţiune în catalogul soiurilor. În plus, trebuie sa se asigure ca orice persoana care comercializeazã un astfel de soi indica clar în propriul catalog de vânzãri ca "soiul este modificat genetic" şi "scopul modificãrii genetice".
ART. 10
(1) Soiurile şi, unde este cazul, clonele înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante sunt menţinute prin selecţie conservativa.
(2) Menţinerea soiurilor şi clonelor trebuie sa fie oricând verificabila pe baza înregistrãrilor fãcute de mentinatorul soiului sau al clonei în registrul plantaţiei-mama.
(3) Esantioanele pot fi cerute mentionatorului soiului. Când este necesar, esantioanele pot fi prelevate oficial.
(4) Atunci când menţinerea este efectuatã într-un stat membru, altul decât cel în care soiul a fost înregistrat, statele membre în cauza trebuie sa se asiste administrativ în ceea ce priveşte controlul.
ART. 11
Materialul de înmulţire al soiurilor de vita-de-vie şi, dupã caz, al clonelor, care a fost oficial acceptat pentru certificare şi pentru control ca material de înmulţire standard în unul dintre statele membre în concordanta cu Directiva 68/193/CEE , nu este supus nici unei restrictii de comercializare în România în ceea ce priveşte soiul şi, dupã caz, clona, fãrã a se aduce atingere prevederilor Legii nr. 244/2002 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 594/2004 privind aprobarea Zonarii soiurilor de vita-de-vie roditoare recomandate şi autorizate pentru cultura în arealele viticole din România.
CAP. II
Pomi şi arbuşti fructiferi
ART. 12
(1) Prezentul capitol se referã la acceptarea pentru includere în catalog a soiurilor de plante fructifere oficial acceptate pentru certificare şi pentru verificare ca material de înmulţire şi plantare, destinate comercializãrii pe teritoriul Comunitãţii, din urmãtoarele genuri şi specii, precum şi a hibrizilor acestora:
a) Castanea sativa Mill.
b) Corylus avellana L.
c) Cydonia oblonga Mill.
d) Fragaria L.
e) Juglans regia L.
f) Malus Mill.
g) Prunus amygdalus Batsch
h) Prunus armeniaca L.
i) Prunus avium (L.) L.
j) Prunus cerasus L.
k) Prunus domestica L.
l) Prunus persica (L.) Batsch
m) Pyrus L.
n) Ribes L.
o) Rubus L.
p) Vaccinium L.
(2) Prezentul ordin se aplica, de asemenea, şi portaltoilor şi altor pãrţi ale plantelor din alte genuri sau specii ori hibrizilor lor, dacã materialul unuia dintre genurile, speciile sau al hibrizilor lor mentionati la alin. (1) este sau trebuie altoit pe ele.
(3) Lista genurilor şi speciilor prevãzutã la alin. (1) se poate modifica şi se va adopta în concordanta cu procedura Comunitãţii şi prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale.
(4) Prezentul ordin se aplica, de asemenea, şi altor genuri şi specii sau hibrizilor lor, care sunt solicitate pentru înregistrare în România conform regulilor naţionale aplicabile conform prezentului ordin.
(5) În cadrul prezentului capitol, termenii utilizaţi se definesc astfel:
a) material de înmulţire - seminţe, plante, pãrţi ale plantei şi orice material al plantei, inclusiv portaltoii, destinate inmultirii şi producţiei de plante fructifere;
b) material de plantare - plantele fructifere destinate plantarii sau replantarii dupã comercializare;
c) furnizor - orice persoana fizica sau juridicã ce desfãşoarã profesional cel puţin una dintre urmãtoarele activitãţi referitoare la materialul de înmulţire şi plantare fructifer: înmulţirea, producerea, pãstrarea şi prelucrarea sau tratarea şi comercializarea;
d) comercializare - cantitãţile disponibile sau din stoc, expunerea sau oferta spre vânzare, vânzarea şi/sau livrarea cãtre o alta persoana, sub orice forma, a materialului de înmulţire sau plantare fructifer;
e) autoritatea oficialã responsabilã - autoritãţile prevãzute la art. 1 alin. (2) lit. C.
ART. 13
(1) Materialul de înmulţire şi plantare fructifer este comercializat cu o menţiune referitoare la soiul cãruia îi aparţine. În cazul portaltoilor, când materialul nu aparţine unui soi, se va face referire la specia sau hibridul interspecific respectiv.
(2) Soiurile la care se referã alin. (1) trebuie sa fie:
a) cunoscute şi protejate conform prevederilor privind protecţia noilor soiuri de plante sau înregistrate oficial; în cazul soiurilor pentru care s-a depus o cerere pentru examinare în vederea înregistrãrii în regimul pentru protecţia drepturilor noilor soiuri sau a înregistrãrii oficiale, furnizorul trebuie sa foloseascã numele propus de ameliorator sau numele provizoriu propus pentru înregistrarea în Catalogul oficial al soiurilor de plante, pana când soiurile vor fi admise; sau
b) înscrise în listele ţinute de furnizori, cu descrieri detaliate şi denumiri specifice; aceste liste vor fi puse, la cerere, la dispoziţia autoritãţii oficiale responsabile; listele ţinute de furnizori şi descrierile soiurilor se avizeazã de cãtre autoritatea oficialã responsabilã cu testarea şi înregistrarea soiurilor, respectiv ISTIS.
(3) Fiecare soi se descrie şi, atât cat este posibil, poarta aceeaşi denumire în toate statele membre, în conformitate cu ghidurile internaţionale acceptate.
ART. 14
Urmãtoarele prevederi transpun Directiva Comisiei nr. 93/79/CEE din 21 septembrie 1993, care stabileşte mãsuri suplimentare de implementare privind lista soiurilor ţinuta de furnizorii de material de înmulţire şi plantare fructifer.
A. Lista furnizorilor cuprinde urmãtoarele:
a) numele soiului, împreunã cu sinonimele populare cunoscute, dacã este cazul;
b) indicaţii privind sistemul de înmulţire aplicat şi de menţinere a soiului;
c) descrierea soiului, cel puţin pe baza caracteristicilor şi a exprimarii lor, asa cum este specificat în anexa nr. 4, pentru genurile şi speciile respective;
d) dacã este posibil, prin ce diferã acest soi de alte soiuri foarte asemãnãtoare cu acesta.
B. Excepţie de la prevederile lit. A.b) şi d) fac furnizorii a cãror activitate se limiteazã la comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer.
ART. 15
Soiurile pot fi înregistrate oficial dacã satisfac condiţiile oficiale de aprobare şi au o descriere oficialã conform protocoalelor Oficiului Comunitar al Protecţiei Soiurilor (CPVO) sau ghidurilor Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante (UPOV).
ART. 16
Cerinţele înregistrãrii oficiale a soiurilor în Catalogul oficial prevãzute la art. 13 alin. (2) lit. a), stabilite în conformitate cu procedura Comunitãţii, sunt stabilite ţinând cont de cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice curente şi care cuprind:
a) condiţiile acceptãrii oficiale, care pot include, în special, distinctivitatea, stabilitatea şi o uniformitate suficienta;
b) caracteristicile minime pe care trebuie sa le ia în considerare examinarile pentru diferite specii;
c) cerinţele minime pentru efectuarea examinarilor;
d) durata maxima de valabilitate a acceptãrii oficiale a unui soi.
ART. 17
În conformitate cu procedura Comunitãţii:
a) se poate stabili de cãtre autoritãţile oficiale responsabile un sistem de notificare al soiurilor sau speciilor ori hibrizilor interspecifici;
b) se pot adopta prevederi de implementare suplimentare pentru art. 13 alin. (2) lit. b);
c) se poate decide stabilirea şi publicarea unui catalog comun al soiurilor.
CAP. III
Plante ornamentale
ART. 18
Prezentul capitol se referã la acceptarea pentru includere în catalog a soiurilor de plante ornamentale oficial acceptate pentru verificare ca material de înmulţire şi plantare.
ART. 19
Prezentul ordin nu se aplica:
a) materialului care este destinat exportului în alte tari decât cele comunitare, cu condiţia sa fie bine identificat şi ţinut suficient de izolat, produs şi comercializat conform contractelor cu partenerii din acele tari;
b) materialului a cãrui producţie nu este destinatã pentru scopuri ornamentale, în cazul în care acel material intra sub incidenta altor reglementãri stabilite în baza Legii nr. 266/2002.
ART. 20
În cadrul prezentelor reguli şi norme, termenii utilizaţi se definesc astfel:
1. material de înmulţire - din seminţe, plante sau pãrţi de plante, destinate pentru:
a) înmulţirea plantelor ornamentale; sau
b) producerea de plante ornamentale sau pãrţi de planta, dar în cazul producerii din plante întregi, aceasta definitie se aplica numai în mãsura în care plantele ornamentale care rezulta sunt destinate comercializãrii ulterioare;
2. furnizor sau agent economic - orice persoana fizica sau juridicã care desfãşoarã cel puţin una dintre urmãtoarele activitãţi profesionale privind materialul de înmulţire şi plantare: înmulţirea, producerea, prelucrarea, menţinerea, pãstrarea şi/sau tratarea, importul şi comercializarea;
3. comercializare - cantitãţile disponibile sau din stoc, expunerea sau oferta spre vânzare, vânzarea şi/sau livrarea cãtre o alta persoana, sub orice forma, a materialului de înmulţire.
ART. 21
Autoritatea oficialã responsabilã:
a) autoritatea centrala responsabilã cu problemele privind testarea şi înregistrarea soiurilor în Catalogul oficial este ISTIS, în conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002;
b) autoritatea centrala responsabilã cu problemele privind calitatea, autorizarea, controlul producerii şi comercializãrii materialului de înmulţire este INCS, iar autoritãţile stabilite la nivel teritorial în subordinea autoritãţii naţionale centrale sunt inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului sãditor şi Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Sãditor;
c) autoritatea oficialã responsabilã poate sa-şi delege, în conformitate cu legislaţia nationala, prin acreditare, responsabilitãţile prevãzute în acest ordin, pentru a fi îndeplinite sub autoritatea şi sub supravegherea sa, oricãrei persoane juridice, de drept public sau privat, care este insarcinata în exclusivitate cu atribuţii publice specifice, cu condiţia ca aceste persoane sau membrii lor sa nu aibã nici un interes personal necuvenit, ca urmare a mãsurilor pe care le iau în desfãşurarea acestor activitãţi; în conformitate cu procedurile Comunitãţii, pot fi autorizate şi alte persoane juridice care acţioneazã sub autoritatea şi supravegherea autoritãţii oficiale, prevãzându-se ca aceste persoane sa nu aibã interese personale necuvenite, ca urmare a mãsurilor pe care le iau;
d) autoritatea centrala va notifica Comisiei autoritãţile oficiale responsabile; Comisia va informa, la rândul ei, celelalte state membre.
ART. 22
(1) Materialul de înmulţire este comercializat cu referire la denumirea soiului numai dacã soiul este:
a) protejat legal prin dreptul de autor, conform legislaţiei protecţiei noilor soiuri; sau
b) înregistrat oficial în Catalogul oficial al soiurilor; sau
c) soi cunoscut; sau
d) înscris în lista furnizorului, cu descrierea sa detaliatã şi cu o denumire proprie; aceste liste trebuie sa fie întocmite conform ghidurilor internaţionale acceptate, ale CPVO sau UPOV, acolo unde acestea sunt aplicabile; listele trebuie sa fie puse la dispoziţie, la cererea autoritãţii oficiale.
(2) În mãsura în care este posibil, fiecare soi trebuie sa poarte aceeaşi denumire în România ca şi în toate celelalte state membre, în acord cu mãsurile care pot fi adoptate în conformitate cu procedurile Comunitãţii sau, în absenta acestora, în conformitate cu ghidurile internaţionale acceptate.
(3) Când materialul de înmulţire se comercializeazã cu referire la un grup de plante, altfel decât la un soi la care se referã alin. (1), furnizorul trebuie sa indice grupul de plante în asa fel încât sa se evite confuzia cu orice denumire de soi.
ART. 23
Acest articol transpune Directiva Comisiei 1999/68/CE din 28 iunie 1999, care stabileşte prevederi suplimentare pentru lista soiurilor de plante ornamentale ţinuta de furnizor conform Directivei 98/56/CE , şi stabileşte mãsuri suplimentare de implementare a prevederilor pentru listele soiurilor plantelor ornamentale ţinute de furnizori conform art. 22 alin. (1) lit. d), astfel:
a) listele furnizorilor vor include urmãtoarele:
(i) numele varietatii (soiului), precum şi denumirile comune sinonime, acolo unde este cazul;
(ii) indicaţii privind menţinerea varietatii (soiului) şi sistemul de înmulţire aplicat;
(iii) descrierea varietatii (soiului), cel puţin a caracterelor de baza şi a expresiei lor, în concordanta cu prevederile Comunitãţii privind drepturile de autor sau ale protocoalelor UPOV, în cazul în care acestea sunt aplicabile; descrierile trebuie avizate de cãtre ISTIS;
(iv) dacã este posibil, indicaţii despre caracterele prin care varietatea (soiul) se deosebeşte de alte varietati (soiuri) cu care se aseamana cel mai mult;
b) punctele (ii) şi (iv) de la lit. a) nu se aplica în cazul unui furnizor a cãrui activitate se limiteazã la comercializarea materialului de înmulţire al plantelor ornamentale.
ART. 24
Autoritatea oficialã va comunica Comisiei textul principalelor prevederi ale prezentului ordin. Comisia informeazã celelalte state membre cu privire la aceasta.
ART. 25
(1) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 84/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante de cultura, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 4 martie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se abroga la data intrãrii în vigoare a prezentului ordin.
(2) a) Referirile la Comunitate sau la statele membre vor avea înţelesul de România, de la data intrãrii în vigoare a prezentului ordin pana la data aderãrii la Comunitate, în cuprinsul art. 1 alin. (1), al art. 12 alin. (1), al art. 13 alin. (3), al art. 19 lit. a) şi b), al art. 21 lit. d) şi al art. 24.
b) Prevederile cu referire la Comunitate, procedurile Comunitãţii şi actele normative comunitare din cuprinsul art. 1 alin. (2) lit. D.b), al art. 5 alin. (3) lit. a), al art. 7 alin. (2), al art. 17, al art. 22 alin. (2) şi al art. 23 lit. a) pct. (iii) se aplica de la data aderãrii României la Comunitate.
(3) Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 26
Prevederile prezentului ordin se adreseazã ISTIS, centrelor pentru testarea soiurilor, INCS, amelioratorilor, persoane fizice şi juridice, precum şi agenţilor economici, persoane fizice şi juridice, autorizaţi pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului de înmulţire aparţinând soiurilor de vita-de-vie, pomi fructiferi şi plante ornamentale, care vor aplica prevederile prezentului ordin.
ART. 27
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii.
ANEXA 1
VITA DE VIE
A) CARACTERISTICILE MORFOLOGICE CARE SE IAU ÎN CONSIDERARE ÎN EXAMINAREA DISTINCTIVITATII, UNIFORMITATII ŞI STABILITATII
1. DEZMUGURITUL PE O COARDA LUNGÃ DE 10-20 CM
1.1. forma
1.2. culoarea (la deschidere care permite observarea coloratiei antocianice)
1.3. pilozitatea
2. LASTARUL ÎN TIMPUL INFLORITULUI
2.1. secţiune transversala (forma şi contur)
2.2. pilozitatea
3. Coarda
3.1. suprafata
3.2. internodiile
4. Distribuţia carceilor
5. Funze ţinere pe lastarul de creştere lung de 10-30 cm (3 frunze net separate situate sub varful de creştere)
5.1. culoarea
5.2. pilozitatea
6. Frunza adulta situata între nodurile 8-11
6.1. fotografie
6.2. desen sau printare directa cu scala
6.3. forma generalã
6.4. numãrul lobilor foliari
6.5. sinusul petiolar
6.6. adâncimea sinusului lateral superior şi inferior
6.7. pilozitatea fetei inferioare
6.8. suprafata
6.9. dentitia laterala
7. Floarea
sexualitatea aparenta
8. Strugure la maturitatea pentru industrializare (cu privire la solurile de struguri pentru vin şi masa)
8.1. fotografia (cu scala)
8.2. forma
8.3. mãrime
8.4. peduncul (lungimea)
8.5. greutatea medie în grame
8.6. ruperea
8.7. compactitatea ciorchinelui
9. Bobul la maturitatea pentru industrializare (cu privire la soiurile de struguri pentru vin şi masa)
9.1. fotografia (cu scala)
9.2. forma
9.3. mãrimea cu indicarea greutatii medii
9.4. culoarea
9.5. pielita (cu privire la strugurii de masa)
9.6. numãrul de samburi (cu privire la strugurii de masa)
9.7. pulpa
9.8. sucul
9.9. aroma
10. Samanta (cu privire la soiurile de struguri pentru vin şi masa)
Fotografia celor doua fete şi a profitului (cu scals)
B. CARACTERISTICILE FIZIOLOGICE CARE SE IAU ÎN CONSIDERARE ÎN EXAMINAREA DISTINCTIVITATII, UNIFORMITATII Sl STABILITATII
1. Fenomene vegetative
1.1. Stabilirea datelor fenologice
Datele fenologice sunt stabilite prin comparare cu unu sau mai multe soiuri de control.
1.1.1. pentru România
1.1.1.1. soiuri cu struguri albi - Chasselas d'ora, Sauvignon
1.1.1.2. soiuri cu struguri negri - Pinot noir, Merlot, Cabernet Sauvignon
1.1.1.3. soiuri cu struguri pentru masa - Chasselas d'ore, Cardinal
1.2. Data inmuguririi
Data când jumãtate din ochii de pe un lastar tãiat normal s-au deschis lãsând sa apara perisorii interni comparativ cu soiurile martor
1.3. Data infloritului deplin
Data când pentru un ansamblu de plante jumãtate din flori sunt deschise comparativ cu soiurile martor.
1.4. Maturitatea (cu privire la soiurile de struguri pentru vin şi masa)
Se indica în plus în epoca maturitatii densitatea sau gradele probabile ale mustului, aciditatea şi producţia corespunzãtoare de struguri exprimatã în kilograme la hectar, comparative cu unul sau mai multe soiuri martor, dând dacã este posibil producţia în ordinea mãrimii.
2. Caracteristici de cultura
2.1. Vigoarea
2.2. Modul de conducere (poziţia primului mugure fructifer, mãrimea preferata)
2.3. Producţia
2.3.1. regularitatea
2.3.2. randamentul
2.3.3. anomalii
2.4. Rezistenta sau sensibilitatea
2.4.1. în condiţii nefavorabile
2.4.2. organisme dãunãtoare sau boli
2.4.3. sensibilitatea eventuala la craparea bobului
2.5. Comportarea în timpul inmultirii vegetative
2.5.1 altoirea
2.5.2. butasirea
3. Utilizarea
3.1. pentru struguri de vin
3.2. pentru struguri de masa
3.3. pentru portaltoi
3.4. folosire industriala
ANEXA 2
VITA DE VIE
CONDIŢIILE MINIME PENTRU EXECUTAREA EXAMINARILOR
1. Informaţii ecologice
1.1. locul
1.2. condiţii geografice
1.2.1. longitudine
1.2.2. latitudine
1.2.3. altitudine
1.2.4. expoziti şi panta
1.3. condiţii climatice
1.4. tipul de sol
2. Procedurile tehnice
2.1. Pentru struguri de vin şi struguri de masa
2.1.1. 24 vite de vie dacã este posibil pe mai mulţi portaltoi diferiţi
2.1.2. cel puţin 3 ani de producţie
2.1.3. cel puţin doua locuri având condiţii diferite ecologice
2.1.4. altoirea trebuie sa fie examinata la cel puţin 3 soiuri de portaltoi
2.2. Pentru soiurile de portaltoi
2.2.1. cinci vite de vie cu cel puţin doua forme de conducere
2.2.2. cinci ani dupã plantare
2.2.3. trei locuri având condiţii ecologice diferite
2.2.4. altoirea trebuie sa fie examinata cu cel puţin 3 soiuri pentru altoi
ANEXA 3
VITA DE VIE
REGULI NAŢIONALE PENTRU ÎNREGISTRAREA CLONELOR
1. Înregistrarea clonelor se face pe baza:
a) examinãrii oficiale a butucului selecţionat dintr-un soi tradiţional sau a descendentei directe din acesta, pe beza descrierii efectuate de ameliorator;
b) a înregistrãrilor amelioratorului în regimul de selecţie a clonei.
2. În vederea înregistrãrii clonele trebuie sa prezinte:
a) identitate varietala în cadrul soiului conform descrierii avute în vedere la înregistrarea oficialã sau a descrierii ampelografice recunoscute;
b) uniformitate şi stabilitate pe parcursul inmultirii repetate pe cale vegetativa;
c) cel puţin un caracter fiziologic cu o valoare calitativã sau cantitativã sau fitosanitara superioarã fata de ceilalţi indivizi din soiul respectiv şi/sau din clonele cunoscute ale soiului.
3. În vederea înregistrãrii clonelor trebuie sa se verifice:
a) apartenenţa clonei la soiul respectiv prin examinarea caracteristicilor morfologice timp de un an;
b) caracteristicile fiziologice timp de cel puţin un an.
4. Condiţiile pentru înregistrarea clonei sunt urmãtoarele:
a) amelioratorul sa prezinte observaţiile şi rezultatele testarilor, înregistrãrii recoltei şi produsului final, conform destinaţiei urmãrite prin selecţie, obţinute pe o perioada de minimum 3 ani de producţie;
b) amelioratorul sa prezinte rezultatele testelor de stare sanitarã, care trebuie sa cuprindã cel puţin testele prevãzute pentru materialul de înmulţire iniţial stabilite prin Ordinul 1267/2005 din 30.11.2005, testele fiind efectuate fie pe butucul selecţionat de ameliorator, fie pe descendenta directa a acestuia obţinutã pe cale vegetativa;
c) butucul iniţial sau plantele derivate din acesta sa fie pãstrat în vase de vegetaţie în spaţii izolate, cu usa dubla, pentru prevenirea infectiilor cu organisme dãunãtoare.
5. Procedurile experimentale vor fi stabilite de ameliorator de comun acord cu ISTIS.
6. Clonele vor fi numerotate conform unui sistem de codificare stabilit de ISTIS.
ANEXA 4
POMI FRUCTIFERI
CARACTERISTICILE SOIURILOR Sl MODUL DE EXPRIMARE
I. Corylus avellana L.
Perioada dezmuguritului mugurilor vegetativi (când doua frunze ies din mugur)
- foarte timpurie
- foarte timpurie pana la timpurie
- timpurie
- timpurie pana la medie
- medie
- medie pana la tarzie
- tarzie
- tarzie pana la foarte tarzie
- foarte tarzie
Perioada infloririi florilor mascule:
- foarte timpurie
- foarte timpurie pana la timpurie
- timpurie
- timpurie
- timpurie pana la medie
- medie
- medie pana la tarzie
- tarzie
- tarzie pana la foarte tarzie
- foarte tarzie
Perioada infloririi florilor femele:
- foarte timpurie
- foarte timpurie pana la timpurie
- timpurie
- timpurie pana la medie
- medie
- medie pana la tarzie
- tarzie
- tarzie pana la foarte tarzie
- foarte tarzie
Involucrul: lungimea în comparatie cu lungimea fructului
- mai scurt
- egal
- mai lung
Involucrul: emarginatia
- slabã
- medie
- puternica
Involucrul: crestaturi
- sbabe
- medii
- puternice
Fructul: mãrimea:
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Fructul: forma:
- globulos
- conic
- ovoid
- scurt subcilindric
- lung subcilindric
Perioada maturarii:
- foarte timpurie
- foarte timpurie pana la timpurie
- timpurie
- timpurie pana la medie
- medie
- medie pana la tarzie
- tarzie
- tarzie pana la foarte tarzie
- foarte tarzie
Fructul: procentul de miez (gravimetric)
- foarte scãzut
- scãzut
- mediu
- ridicat
- foarte ridicat
2. Cydonia Mill.
Pomul: portul:
- erect
- semierect
- rasfirat
Limbul: forma:
- eliptica
- obovata
- ovata
- rotunjita
Fructul: forma generalã:
- globulos
- ovat
- piriform
- ingustat
- neregulat
- oblong
3. Fragaria x. ananassa Duch.
Inflorescenta: poziţia relativã fata de foliaj:
- mai jos
- la acelaşi nivel
- mai sus
Fructul: mãrimea:
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Fructul: forma predominanta: (cea mai frecventa)
- reniform
- aplatizat
- globulos
- conic
- bi-conic
- aproape cilindric
- cuneiform
- ovoid
- cordiform
Fructul: culoarea:
- galben deschis
- oranj deschis
- oranj
- oranj-roşu
- roşu
- purpuriu
- purpuriu închis
Data maturarii (50 % din plante au fructe mature - coapte)
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
Tipul de fructificare:
- neremontant
- parţial remontant
- complet remontant
4. Juglans regia L.
Perioada dezmuguritului:
- foarte timpurie
- foarte timpurie pana la timpurie
- timpurie
- medie
- medie spre tarzie
- tarzie
- tarzie spre foarte tarzie
- foarte tarzie
Pomul: tipul inflorescentei femele:
- simpla
- în grupe
Pomul: tipul de ramificare a ramificatiilor cu flori femele:
- nedeterminat
- determinat
Perioada maturarii
- timpurie
- timpurie spre medie
- medie
- medie spre tarzie
- tarzie
5. Malus Mill.
Pomul: vigoarea:
- slabã
- medie
- mare
Fructul: forma:
- globulos
- conic globulos
- conic globulos scurt
- aplatizat
- globulos aplatizat
- conic
- conic alungit
- conic trunchiat
- elipsoidal
- conic elipsoidal (ovat)
- oblong
- conic oblon
- oblong ingust
Fructul: culoarea acoperitoare a epidermei:
- oranj
- roşu
- purpuriu
- spre brun
Începutul infloritului (10% flori deschise):
- foarte timpuriu
- timpuriu
- mediu
- târziu
- foarte târziu
Soiuri de portaltoi:
Planta: vigoarea (în marcotiera)
- slabã
- medie
- mare
Planta: numãrul de ramificatii bazate (în marcotiera)
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
6. Prynus amygdalus Batsch.
Începutul infloritului:
- foarte timpuriu
- foarte timpuriu spre timpuriu
- timpuriu
- timpuriu spre mediu
- mediu
- mediu spre târziu
- târziu
- târziu spre foarte târziu
- foarte târziu
Floare: culoarea petalelor
- alba
- alba roz
- roz
- roz închis
Data maturarii:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
Fructul uscat: forma varfului:
- plat
- rotunjit
- ascutit
Miezul: forma:
- eliptic ingust
- eliptic
- larg eliptic
- foarte larg eliptic
7. Prunus armeniaca L.
Fructul: mãrimea
- mic
- mediu
- mare
Fructul: profunzimea cavitatii pedunculare:
- superficiala
- medie
- profunda
Fructul: culoarea de fond a epidermei:
- alba
- crem pana la galben
- oranj deschis
- oranj
- oranj închis
Fructul: culoarea pulpei:
- alba
- crem
- oranj deschis
- oranj
- oranj închis
Data începerii infloritului (când pomul prezintã câteva flori complet deschise):
- timpurie
- medie
- tarzie
Data maturarii:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
8. Prunus avium L. şi Prunus cerasus L.
Data infloritului:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
Fructul: mãrimea:
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Fructul: culoarea epidermei:
- galbena
- roşu-oranj
- roşu aprins pe fond de galben pal
- roşu aprins
- purpurie
- neagra
Fructul: data maturarii:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
9. Prunus domestica L.
Fructul: mãrimea (la maturitatea fiziologica):
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Fructul: forma generalã vãzutã din profil -
secţiune longitudinala (la maturitatea fiziologica)
- rotunjit-aplatizat
- rotunjit
- oblong
- alungit
Fructul: culoarea de fond a epidermei (cu pruina, la maturitatea fiziologica a fructului)
- albicioasa (transparenta)
- verde
- verde-galbuie
- galbena
- galbena-oranj
- roşie
- purpurie
- albastra - violacee
Fructul: culoarea pulpei (la maturitatea fiziologica a fructului)
- albicioasa
- galbena
- verde-galbuie
- verde
- oranj
- roşie
Samburele: aderenta la pulpa (la maturitatea fiziologica a fructului):
- neaderent
- semiaderent
- aderent
Samburele: mãrimea relativã fata de fruct (la maturitatea fiziologica a fructului):
- mic
- mediu
- mare
Perioada maturarii fructelor:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
10. Prunus persica (L.) Batsch.
Pomul: tipul
- normal
- spur
Ramura mixtã: pigmentatia antocianica:
- absenta
- prezenta
Data începerii infloritului:
- foarte timpuriu
- timpuriu
- mediu
- târziu
- foarte târziu
Floarea: forma:
- rozacee
- campanulata
Petalele: mãrimea:
- foarte mici
- mici
- medii
- mari
- foarte mari
Pedunculul: glandele nectarifere
- absente
- prezente
Pedunculul: forma glandelor nectarifere:
- rotunde
- reniforme
Fructul: pubescenta:
- absenta
- prezenta
Fructul: culoarea de fond a pulpei:
- alba
- galbena pana la galben oranj
- roşie
Samburele: aderenta la pulpa:
- absenta
- prezenta
Data maturarii:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
11. Pyrus communis L.
Data infloritului în masa:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
Fructul: mãrimea:
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Fruct: profilul (în secţiune longitudinala):
- concav
- dreapt (neondulata)
- convex
Fructul: înãlţimea în raport cu cel mai mare diametru:
- foarte scurt
- scurt
- intermediar
- alungit
- foarte alungit
Fructul: culoarea de fond a epidermei (la maturitate)
- verde
- galben verzuie
- galbena
- roşie
Fructul: lungimea pedunculului
- scurt
- mediu
- lung
Data maturitarii de recoltare:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
12. Ribes silvestre Mert et Koch
Ribes niveum Lindl. (coacaz alb şi roşu)
Ribes sylvestre
Data maturarii fructului:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
Ciorchinele: lungimea (inclusiv pedunculul):
- foarte scurt
- scurt
- mediu
- lung
- foarte lung
Baca: mãrimea:
- foarte mica
- mica
- medie
- mare
- foarte mare
Baca: culoarea:
- alba
- alba galbuie
- roza
- roşie
13. Ribes uva crispa L. (agris)
Planta: forma:
- ovoida
- globuloasa
- transversal-elipsoidala
Fructul: mãrimea:
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Fructul: forma:
- globulos
- elipsoidal
- piriform
Fructul: culoarea
- galbena
- galben verzui
- verde cu tenta albicioasa
- verde
- roşie
Data maturarii fructelor:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
14. Ribes nigrum L. (coacaz negru)
Planta: raportul înãlţime / diametru:
- mic
- mediu
- mare
Fructul: mãrimea:
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Data maturarii fructelor
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
- negru
15. Rubus subgenul Eubatus Seet. Moriferi şi Ursini (mur) şi hibrizi
Planta: portul:
- erect
- erect spre semi-erect
- semi-erect
- semi-erect spre etalat
- etalat
Tulpina (lemnoasã): spinii:
- absenţi
- prezenţi
Fructul: mãrimea:
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Data inceputului maturarii:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
16. Rubus idaeus L. (zmeur)
Tulpina: numãrul de lastari:
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Numai soiurile a cãror fructificare principala are loc în vara, pe tulpinile din anul precedent
Tulpina (lemnificata): culoarea:
- gri brun
- gri brun spre brun
- brun
- brun spre purpuriu-brun
- purpuriu-brun
Fructul: culoarea:
- galbena
- roşu pal
- roşu deschis (mediu)
- roşu închis
- oranj
- purpuriu
- negru
Fructul: mãrimea:
- foarte mic
- mic
- mediu
- mare
- foarte mare
Fructul: raport înãlţime / latime:
- egal în înãlţime şi latime
- mai înalt decât lat
- mai mult înalt decât lat
Fructificarea principala:
- vara pe tulpinile din anul precedent
- toamna pe tulpinile anului curent
Data maturarii pe tulpinile din anul precedent:
- foarte timpurie
- timpurie
- medie
- tarzie
- foarte tarzie
