Primii pasi in apicultura
Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine, natura, aer liber. Apicultura are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis) cat si una spirituala.
Organizarea unei stupine
Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. Totul trebuie facut cu atentie dupa o prealabila documentare si mai ales cu multa tenacitate.
Primul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.) iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa, familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. Trebuie doar sa avem rabdare.
Alegerea vetrei stupinei - Se face pe baza mai multor criterii. Raza de zbor a albinei este de 3 km. Aceasta suprafata, de 2826 hectare, trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata sezonului activ. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere, 800 g ceara si 3-4 kg polen. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna, departe de surse poluante, in locuri linistite, departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est, la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri. Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km, asta in functie de potentialul melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
Stupii sunt de doua feluri: stupi orizontali si stupi verticali. De orice tip ar fi, toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati, realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori. Prin alegerea stupilor, trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. Productia de miere, pastura, polen, ceara, propolis, depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit, cat si de calitatea acestuia. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. Un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati, iar in zonele de deal, montane si nordice, stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.
Procurarea familiilor de albine
La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7- 8 faguri, din care 5 - 6 cu puiet), intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi, pe rame cu faguri necladiti, pentru ca asa vom putea evita bolile. Aceste cerinte sunt minime, urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Cele sapte minuni ale stupului de albine sunt: mierea, ceara, polenul, laptisorul de matca, propolisul, veninul de albine si trituratul larval.
MIEREA.
Mierea este cel mai cunoscut produs al stupului. Mierea se produce din nectar si din mana. Nectarul este sucul dulce al florilor, iar mana, sucul depus de puricii si paduchii de plante pe partile vegetale. Nectarul este prelucrat de albine cu ajutorul salivei si este depus in celule de faguri. Prin prelucrare: se transforma zaharurile din nectar in glucoza si fructoza, se reduce cantitatea de apa din nectare si se imbogateste nectarul in enzime, acizi grasi, inhibina, acetolcolina, etc. Fagurii de miere se recolteaza din stup atunci cand este suficient de matur. Dupa indepartarea albinelor de pe rame (prin scuturare, periere, suflare...), fagurii se grupeaza dupa culoare, se decopacesc si se introduc la centrifuga. Extractorul poate fi manual sau mecanic. Conditionarea mierii cuprinde procedee prin care se asigura purificarea, sortarea si ambalarea. Circa 50% din miere este asigurata de culturile agricole de floarea soarelui, 25% reprezinta mierea de la salcam, 15-20% de la tei. Se mai realizeaza miere de la rapita, de la pomii fructiferi, faneata, coriandru, si alte speci. Mierea romaneasca de salcam se situeaza pe primul loc in lume.
CEARA.
Ceara este al doilea produs principal obtinut de la albine. Este folosit la fabricarea fagurelor artificiale, in cosmetica si in multe ramuri industriale. Pentru sporirea productiei de ceara, se introduce anual faguri artificiali la cladit, si se mareste distanta intre rame pentru alungirea celulelor. Fiecare familie de albine produce in medie 1-2 kg de ceara.
POLENUL.
Colectorul de polen se bazeaza pe principiul obligarii albinelor lucratoare de a trece prin anumite bariere ce determina dislocarea polenului colectat sitarnsportat de ele pe ultima pereche de picioruse. Ghemotoacele de polen se desprind si cad intru-un sertaras colector.
Patura este polenul florilor, recoltat si depozitat in faguri de catre albine pentru hrana puietului. Fiecare familie poate recolta anual cateva kilograme de polen.
LAPTISORUL DE MATCA.
Laptisorul de matca - produs folosit in apiterapie este rezultatul secretiei glandelor hipofaringiene si mandibulare ale albinelor tinere (intre ziua 7-15 de viata). Secretia serveste drept hrana pentru larve in primele zile de viata, iar pentru matca pe toata durata vietii. De la o familie se obtine intr-un sezon 300 grame laptisor de matca in conditii normale.
PROPOLISUL.
Propolisul este un produs apicol primar cu o compozitie deosebit de complexa, provenit din culegerea si prelucrarea de catre albine a unor substante rasinoase, aromate, plastifiane, de pe muguri si alte si alte parti ale plantelor, la care se adauga secretii glandulare, ceara si resturi de la ingerarea polenului, etc. Propolisul este cimentul care finiseaza fagurele. Utilizand coletorul de propolis se poate obtine 300 de grame de la fiecare familie de albine.
VENINUL DE ALBINE.
Veninul este o substanta complexa secretata de glandele specializate din constitutia aparatului vulnerant al albinei. Veninul de albine este utilizat cu predilectie in compozitia produselor care combat afectiunile reumatismale. Cu un colector de venin se obtine, intr-un sezon apicol de 6 luni, circa 4 grame venin pe familie.
TRITURATUL LARVAL.
Sa dovedit ca larvele de trantor constituie o sursa de proteine si substante biologice active, care pot fi folosite cu rezultate bune in alimentatie, apiterapie si cosmetica. Apilarnilul este produsul rezultat din recoltarea integrala a celulelor cu larve trantor in a saptea zi de dezvoltare (a 10 zi de la depunerea oului nefecundat). Se obtine circa un kilogram de produs de la fiecare familie.
Inmultirea si hranirea albinelor
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, traind in sezonul activ 35-40 zile, iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare: ou, larva, nimfa.
Albina lucratoare. In prima zi dupa depunere, oul sta vertical, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a iese albina lucratoare.
Matca: Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua. Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.
Trantorii: Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa (celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare (24 de zile). Activitatea albinelor. Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.
O schema arata astfel: in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul, depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18 si a 21-a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule: de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm; celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm; celule de matca (botci) care au forma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci (mana) de origine animala sau vegetala. Daca despre nectar (miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica, atunci polenul este hrana proteica (painea). Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.
Lucrarile din luna Mai
In luna Mai vom continua largirea cuiburilor. Acum vom introduce si faguri artificiali. De asemenea instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara.
Vom mentine in stare activa toate familiile, prin formarea de roi artificiali. Vom unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam. Vom intari familiile temporare cu puiet capacit. De asemenea vom continua sa introducem faguri artificiali la cladit.
La stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura iar la stupii orizontali se introduc faguri goi pentru asigurarea depozitarii mierii. La stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri.
In luna Mai vom extrage primele cantitati de miere. Se valorifica culesul la salcam. In aceasta luna a sosit si vremea primelor deplasari la masivele melifere.
In aceasta perioada se vor face primele rezerve de faguri cu miere de calitate. Tot acum vom executa primele schimbari de matci.
Lucrarile din luna Iunie
In aceasta luna ne vom ocupa de extragerea mierii, vom topim ceara obtinuta si ne vom pregati deplasarile la culesurile de vara.
In Iunie vom forma un numar mare de roiuri si vom forma nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neinperecheate. Vom aplica o inmultire dirijata a familiilor de albine si lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.
Acum vom alege ramele pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei si vom extrage mierea de la culesurile de vara.
Aceasta perioada este una propice ca sa crestem artificial matci si sa formam nuclee de imperechere a matcilor.
Lucrarile din luna Iulie
In luna Iulie continuam cresterea artificiala a matcilor, organizam imperecherea si introducerea lor in familii. De asemenea recoltam mierea de la culesurile tarzii.
Acum egalizam ca putere familiile din stupina si intarim roii artificiali formati in iunie.
Pentru a ne mari rezerva de polen, acum putem recolta polen de la porumb. Tot in aceasta perioda valorificam culesurile tarzii, in urma carora putem obtine cantitati importante de miere.
Vom continua masurile de prevenire a roitului, de mentinere in stare activa si vom executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet.
Va trebui sa preintampinam furtisagul care acum devine extrem de periculos.
Lucrarile din luna August
In luna August vom stimula ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna. Aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului, stimularea cu miere, sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma. De asemenea vom folosii culesurile tarzii acolo unde este posibil.
In aceasta perioda vom stramtora cuibul la numarul de rame ocupate, vom micsora corespunzator urdinisul, vom inlocui matcile necorespunzatoare si vom extrage mierea de prisos.
Acum vom scoate fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ (celulele de trantori etc.). De asemenea vom controla calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna, si vom face hraniri de completare acolo unde este nevoie (mai ales la stupii verticali cu magazine).
Tot in aceasta luna se va echilibra puterea familiilor, unind familiile intre ele.
Totul despre miere
In familia de albine se gasesc: matca, albinele lucratoare si trantorii.
Albinele lucratoare: Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.
Matca: Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg.
Trantorii: Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.
Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.
Prima perioada: Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.
Perioada a doua: Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.),apar frigurile roirii.
Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie.
In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie.
Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,trantorii fiind alungati din stup.
Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilor larve.
Perioada a patra: Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna 6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.
