Parteneri:
Prin intermediul unor interfete grafice intuitive, special concepute pentru a fi usor de utilizat, programul de gestiune si de vanzare POB Soft Retail este simplu de folosit oricare ar fi nivelul de instruire în domeniul comertului si IT.
Fiind format din 3 module: POB Server, POB Backofiice si POB Retail, suita POB Soft permite configurarea unor retele complexe.

Datini, obiceiuri, traditii, folclor – Ilva Mica, Bistrita-Nasaud

Pe cap barbatii poarta palarii cu boruri mari, intalnite in intreaga vale a Somesului, iar mai nou palarii de pravalie de culoare inchisa

Ilva-Mica este asezata intr-o regiune muntoasa, departe de marile centre industriale si culturale, astfel incat graiul si portul pastreaza multe din elementele vechi populare. Obiceiurile, portul popular, graiul oamenilor, arhitectura populara, ritualul nuntilor, al inmormantarilor, botezurile si celelalte traditii sunt aproape intacte din punct de vedere al continutului si al modului de manifestare.
Majoritatea caselor vechi, construite din lemn au un coridor in fata numit "tarnat",care este impodobit cu o garnitura din lemn incrustat cu modele populare. Peretii caselor sunt impodobiti cu farfurii de lut, icoane de sticla si stergare inflorate. Mobilierul se compune de obicei din masa, pat si "lavita".


Majoritatea caselor se compun din 2 sau 3 incaperi. Incaperea in care se intra de afara se numeste "tinda", iar a doua este camera de locuit numita "casa". Tinda este mica, lipsita de tavan si chiar si de ferestre. Odaia de locuit, ca si tinda nu este podita si are 4-5 ferestre mici. Cuptorul este asezat in coltul de langa peretele despartitor si este atat de mare, incat ocupa un sfert din suprafata odaii. El este compus din doua parti:vatra libera si un cuptor de fier care se numeste "platen". Deasupra vetrei se afla un cos piramidal care duce fumul in pod sau in tinda.
Motivele locale ce impodobesc stergarele si covoarele(toluri) se compun din elemente florale, alaturi de cele de faura, lucrate intr-un colorit viu si modelate foarte expresiv. Materialul folosit pentru tesutul covoarelor este in special lana, iar stergarele sunt tesute din fir de bumbac.
Tot din material de bumbac si canepa sant confectionate si costumele nationale traditionale. Astfel, barbatii poarta pantaloni albi de panura ("cioareci") si camasa de bumbac lunga, peste care se incheie cureaua. Pieptarele din piele de oaie pe care le poarta barbatii si femeile, sunt de doua feluri: "infundate"si "despartite" iar pe deasupra se poarta "gubul"din panura de culoare neagra.


Pe cap barbatii poarta palarii cu boruri mari, intalnite in intreaga vale a Somesului, iar mai nou palarii de pravalie de culoare inchisa. In zilele de lucru, incaltamintea obisnuita este opinca, iar in zilele de sarbatoare se poarta bocanci si cizme. Iarna se poarta cojoace din piele de oaie, care apara de frig si de vanturile puternice
Femeile in vartsa poarta pe cap baticuri ("naframi")negre si pieptare negre, iar in picioare poarta opinci, ghete sau cizme (ciobote ). Fetele se imbraca cu pieptare din Brason (catifea neagra). Manecile camasii ("piept"),cat si "poalele"sunt cusute cu flori("pene"), care contrasteaza cu florile de pe naframi. Tinerii poarta pe cap palarii pe care se pun "gerdanele"facute din margele mici, iar la palarii sunt prinse una sau doua pene de paun (paunita).

 

HORA
Dansurile si jocurile specifice comunei Ilva-Mica nu difera mult de felul in care se joaca in toate satele de pe valea Somesului. Doua jocuri sunt mai importante: de mana si de invartit, al caror ritm este insa mai vioi decat in celelalte sate din jur. Orchestra este formata din trei ceterasi:"primasul"-care canta la vioara, "contralaul"- canta cu "bracea"si "gordunasul", care acompaniaza la contrabas. Uneori apare si un acordeon sau un taragot.

 

NUNTA
Este unul din obiceiurile care din pacate a inceput sa se piarda elementele traditionale. Perechile de tineri casatoriti isi alegeau mai multi nasi: de obicei opt. Patru din partea miresei si patru din partea mirelui. Celebrarea casatoriei religioase se face in biserica de catre preot. Invitatiile la nunta se fac cu "cematori": fete si baieti alesi de mire si de mireasa. Acestia se deplaseaza cu o zi inainte pe la casele satenilor (baieti calare pe cai impodobiti cu flori si si stergare) cerandu-le sa pofteasca la nunta.
In ziua cununiei alaiul mirelui se duce la nasi si impreuna cu acestia se indreapta spre biserica. In urma mirilor merg nasii, apoi feciorii si fetele. Unul dintre feciori poarta steag impodobit cu spice de grau, marame si clopotele care se agita("joaca") deasupra tinerei perechi.
Petrecerea ce se incheie abia a doua zi dimineata cuprinde printre alte "fagadasul"de la miezul noptii (stransul banilor, cantecul gainii, spalatul nasilor si jocul miresei in bani).

 

INMORMANTAREA
E adusa la cunostinta localnicilor de catre clopotele din turla bisericii, care trag trei zile. Pentru adulti se trag clopotele mari, iar pentru copii un singur clopot mic.
Moartea prematura este deplansa de bocitoare, care isi arata in versuri durerea. Oamenii insotesc sicriul ("salasul") cu capul descoperit pana la groapa. In timpul oficierii slujbei de inmormantare se impart celor apropiati batiste sau stergaruri si lumanari. Rudele apropiate si cei ce poarta sicriul, prapurii, sfesnicelele si crucea primesc stergare cusute in culori inchise. Convoiul mortuar se intoarce de la cimitir la casa decedatului, unde are loc"pomana saracilor". La 5-6 saptamani dupa inmormantare se face "prohodul". Familia si rudele apropiate poarta doliu pana la un an.

 

DESCRIEREA STANEI
Stana cuprinde coliba, haurul, comarnicul. Coliba se construieste din barne in forma dreptunghiulara respectand casele arhaice taranesti. Pacurarii stanelor dispun de conditii dificile de viata ele fiind oglindite in folclorul pastoral.
Coliba este costruita din barne, alcatuita dintr-o incapere sau doua de marimi diferite (depinde de marimea stanei).
Stana propriu-zisa, unde se prepara casul si urda si doarme baciul, strungasul si mulgatorii. Barnele de molid incleiat staneste este acoperit cu dranita. Pe jos se asterne podele dar se mai gaseste scoarta de brad. Deasupra vetrei captusita cu piatra se lasa o deschizatura pe unde iese fumul. Peretii laterali se numesc zalaze. Cel din spate dosul colibei, iar cel din fata orientat spre povarnisul muntelui (povarneala). Langa peretele din dos se afla polita cu uneltele stanei.
In fata colibei se afla Haurul construit din razlogi. In staur sau tarla oilor se pune crivala (un par de 50-60cm) infipt in pamant cu 3-4 cruci in varf.


Alaturi de coliba se constuieste comarnicul pe care se pune casul la uscat. Acesta este alcatuit din 4 pari de 2 m deasupra carora sub un acoperirs inclinat de dranite se aseaza o leasa impletita. Pe clenciurile parilor se agata strecuratorile cu cas pentru a se scurge dupa care casul se pune la copt pe leasa comarnicului.
In functie de numarul de oi la o stana se angajeaza un baci pentru prepararea produselor lactate, 3-4 pacurari, 1-2 strungasi.
Uneltele stanii: galeti de muls si de apa, cupele, felea, budacile, barbantele, fedelesurile, caldarea, lingura mare, fintalaul, stecuratorile, caramb, cumpana. Din lapte de oaie baciul prepara cas, urda, lapte acru, cas cu jantuit.

Daca ti-a placut acest obicei da-ne un like sau distribuie pe facebook!....sau adauga si tu un obicei din zona ta !

 

    
Data adaugarii: 07/06/2013 11:36:44
Numarul de comentarii: 0
CAUTARE:

Selecteaza o categorie:

Text:


Acum pe site:
Urmareste-ne pe:
Parteneri agro:
Targuri agro:
Parteneri turism: