Parteneri:
Prin intermediul unor interfete grafice intuitive, special concepute pentru a fi usor de utilizat, programul de gestiune si de vanzare POB Soft Retail este simplu de folosit oricare ar fi nivelul de instruire în domeniul comertului si IT.
Fiind format din 3 module: POB Server, POB Backofiice si POB Retail, suita POB Soft permite configurarea unor retele complexe.

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

garantarea conservãrii şi utilizãrii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentã fundamentalã a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilã.



CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Scopul prezentei ordonanţe de urgenţã îl constituie garantarea conservãrii şi utilizãrii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentã fundamentalã a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilã.
    ART. 2
    Prezenta ordonanţã de urgenţã reglementeazã:
    a) asigurarea diversitãţii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice pe teritoriul României;
    b) menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sãlbaticã;
    c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesitã un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilã a acestora;
    d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de florã şi faunã sãlbaticã şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecţie, conservare şi utilizare durabilã;
    e) constituirea, organizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a regimului acesteia;
    f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
    g) mãsurile pentru protecţia şi conservarea speciilor de animale şi plante sãlbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formaţiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de altã naturã, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afara acestora;
    h) responsabilitãţile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã.
    ART. 3
    Nu fac obiectul reglementãrii prezentei ordonanţe de urgenţã:
    a) parcurile şi grãdinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
    b) rezervaţiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervaţiile destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;
    c) grãdinile botanice, parcurile dendrologice, grãdinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale sãlbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;
    d) colecţiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a cãror valoare de patrimoniu natural este atestatã de autoritãţile ştiinţifice competente;
    e) zonele de protecţie specialã - sanitarã, hidrologicã, hidrogeologicã şi altele asemenea - cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie specialã pentru diverse obiective, potrivit unor reglementãri speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri existã bunuri ale patrimoniului natural;
    f) administrarea ariilor naturale protejate de interes judeţean sau local.
    ART. 4
    În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    1. conservare - ansamblul de mãsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faunã şi florã sãlbatice, într-o stare favorabilã, în sensul pct. 5 şi 9;
    2. habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturalã sau seminaturalã, ce se diferenţiazã prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
    3. tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate care:
    a) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;
    b) au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau datoritã faptului cã în mod natural suprafaţa sa este redusã;
    c) sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru România: alpinã, continentalã, panonicã, stepicã şi ponticã.
    Aceste tipuri de habitate sunt prevãzute în anexa nr. 2;


    4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale în pericol de dispariţie, pentru a cãror conservare Comunitatea Europeanã are o responsabilitate particularã, ţinând cont de proporţia arealului lor natural de rãspândire.
    Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 2;

    5. stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce acţioneazã asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se considerã favorabilã atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii:
    a) arealul sãu natural şi suprafeţele pe care le acoperã în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
    b) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
    c) speciile care îi sunt caracteristice se aflã într-o stare de conservare favorabilã, aşa cum este definitã la pct. 9;
    6. habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici şi biotici, în care trãieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
    7. specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:
    a) periclitate, cu excepţia celor al cãror areal natural este situat la limita de distribuţie în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearcticã;
    b) vulnerabile, speciile a cãror încadrare în categoria celor periclitate este probabilã într-un viitor apropiat dacã acţiunea factorilor perturbatori persistã;
    c) rare, speciile ale cãror populaţii sunt reduse din punctul de vedere al distribuţiei sau/şi numeric şi care chiar dacã nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile riscã sã devinã. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;

    d) endemice, speciile de plante/animale care se gãsesc exclusiv într-o regiune/locaţie şi care necesitã o atenţie particularã datoritã caracteristicilor habitatului lor şi/sau impactului potenţial al exploatãrii acestora asupra stãrii lor de conservare;

    8. specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a cãror conservare Comunitatea Europeanã are o responsabilitate specialã datoritã proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
    Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 3;
    9. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce acţioneazã asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective. Starea de conservare va fi consideratã favorabilã dacã sunt întrunite cumulativ urmãtoarele condiţii:
    a) datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indicã faptul cã aceasta se menţine şi are şanse sã se menţinã pe termen lung ca o componentã viabilã a habitatului sãu natural;
    b) arealul natural al speciei nu se reduce şi nu existã riscul sã se reducã în viitorul previzibil;
    c) existã un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei sã se menţinã pe termen lung;
    10. sit/arie - zonã definitã geografic, exact delimitatã;
    11. sit de importanţã comunitarã - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care existã, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale prevãzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevãzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversitãţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de rãspândire, siturile de importanţã comunitarã trebuie sã corespundã zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii;

    12. arie specialã de conservare - situl de importanţã comunitarã desemnat printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în care sunt aplicate mãsurile de conservare necesare menţinerii sau de refacere la o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat;

    12^1. arii de protecţie specialã avifaunisticã - ariile naturale protejate ale cãror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilã a speciilor de pãsãri şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de pãsãri migratoare, mai ales a celor prevãzute în anexele nr. 3 şi 4 A;

    13. exemplar - orice plantã sau animal în stare vie ori moartã sau orice parte ori derivat din acestea, precum şi orice alte produse care conţin pãrţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în documentele care le însoţesc, pe ambalaje, pe mãrci ori etichete sau în orice alte situaţii;
    14. mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea de pãstrãtor al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia;
    15. patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale cãror importanţã şi valoare ecologicã, economicã, ştiinţificã, biogenã, sanogenã, peisagisticã şi recreativã au o semnificaţie relevantã sub aspectul conservãrii diversitãţii biologice floristice şi faunistice, al integritãţii funcţionale a ecosistemelor, conservãrii patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţã, bunãstare, culturã şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;

    16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesitã un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilã în vederea menţinerii în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;

    17. peisaj - zona perceputã de cãtre populaţie ca având caracteristici specifice rezultate în urma acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani;

    18. arie naturalã protejatã - zona terestrã şi/sau acvaticã în care existã specii de plante şi animale sãlbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altã naturã, cu valoare ecologicã, ştiinţificã ori culturalã deosebitã, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale;

    19. conservare "in situ" - protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de genezã, existenţã şi evoluţie;
    20. coridor ecologic - zona naturalã sau amenajatã care asigurã cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sãlbatice terestre şi acvatice şi în care se aplicã unele mãsuri de protecţie şi conservare;

    21. reţea naţionalã de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate, de interes naţional, comunitar şi internaţional;

    22. reţea ecologicã a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreunã cu coridoarele ecologice;
    23. reţea ecologicã "Natura 2000" - reţeaua ecologicã europeanã de arii naturale protejate şi care cuprinde arii de protecţie specialã avifaunisticã, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pãsãrilor sãlbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeanã şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sãlbatice;
    24. specii indigene - speciile de plante şi animale sãlbatice care se regãsesc în mod natural în România şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de cãtre om de-a lungul secolelor;
    25. specii protejate - orice specii de florã şi faunã sãlbaticã care beneficiazã de un statut legal de protecţie;
    26. specii alohtone - speciile introduse/rãspândite, accidental sau intenţionat, din altã regiune geograficã, ca urmare directã ori indirectã a activitãţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumitã regiune, cu o evoluţie istoricã cunoscutã într-o arie de rãspândire naturalã, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar sã le înlocuiascã;
    27. specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care şi-au extins arealul de distribuţie sau au fost introduse accidental ori intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus într-o asemenea mãsurã şi atât de agresiv încât influenţeazã negativ/dominã/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristicã unui anumit tip de biotop;
    28. zonare internã a ariilor naturale protejate - definirea şi delimitarea de zone în interiorul ariilor naturale protejate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã şi planurilor de management, în care se stabilesc mãsuri speciale de management şi se reglementeazã activitãţile umane în conformitate cu obiectivele pentru care a fost desemnatã aria naturalã protejatã;
    29. activitãţi cu impact negativ semnificativ din vecinãtatea ariilor naturale protejate şi/sau coridoarelor ecologice - activitãţi din afara limitei unei arii naturale protejate care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor sãlbatice pentru care au fost desemnate;
    30. comunitãţi locale - comunitãţile umane situate în interiorul sau în vecinãtatea ariei naturale protejate şi/sau care deţin proprietãţi ori desfãşoarã diverse activitãţi pe teritoriul sau în vecinãtatea ariei naturale protejate;
    31. activitãţi tradiţionale - activitãţile de utilizare durabilã a resurselor naturale şi specifice zonei respective de cãtre comunitãţile locale, care au stat la baza dezvoltãrii comunitãţii de-a lungul timpului şi nu afecteazã obiectivele de conservare a biodiversitãţii;
    32. turism speologic specializat - parcurgerea unei peşteri în echipe mici, conduse de ghizi agreaţi de administraţia/custodele peşterii şi dotate cu echipament corespunzãtor, care utilizeazã (dacã este cazul) doar amenajãri temporare pentru asigurarea siguranţei participanţilor;
    33. reconstrucţie ecologicã - refacerea ecosistemelor naturale fundamentale şi menţinerea sau refacerea ecosistemelor conform obiectivelor ariei naturale protejate;
    34. plan de management al ariei naturale protejate - documentul care descrie şi evalueazã situaţia prezentã a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizeazã acţiunile de conservare necesare şi reglementeazã activitãţile care se pot desfãşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management. Planul de management se aprobã în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã;
    35. regulament al ariei naturale protejate - documentul în care se includ toate prevederile legate de activitãţile umane permise şi modul lor de aprobare, precum şi activitãţile restricţionate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate;
    36. modalitate de administrare a ariei naturale protejate - felul în care se asigurã managementul unei arii naturale protejate, respectiv prin structuri de administrare special constituite sau prin custozi, dupã caz;
    37. administrator al ariei naturale protejate - orice persoanã fizicã sau juridicã care administreazã arii naturale protejate, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã;
    38. coordonare metodologicã - sprijin acordat de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor sau de alte autoritãţi în vederea administrãrii ariilor naturale protejate;
    39. comanagement - actul de administrare al unei arii naturale protejate de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor în parteneriat cu diferite entitãţi.
    CAP. II
    Regimul ariilor naturale protejate

    SECŢIUNEA 1
    Categorii de arii naturale protejate

    ART. 5
    (1) Pentru asigurarea mãsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare, potrivit urmãtoarelor categorii de arii naturale protejate:
    a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;
    b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţã internaţionalã, rezervaţii ale biosferei;
    c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţã comunitarã, arii speciale de conservare, arii de protecţie specialã avifaunisticã;
    d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã caz.
    (2) Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1) lit. a)-c), sunt prevãzute în anexa nr. 1.
    (3) Prin aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) se asigurã regimul corespunzãtor de protecţie, conservare şi utilizare pentru:
    a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spaţiului biogeografic naţional, cu diversitatea biologicã floristicã şi faunisticã specificã, incluzând zone marine, de litoral şi de coastã, zone de câmpie, de deal şi de munte, zone umede, aride şi zone de ecoton, cursuri de apã cu zone de luncã şi lacuri naturale, asigurându-se protecţia şi conservarea patrimoniului natural floristic şi faunistic, de resurse genetice vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;
    b) habitatele terestre, acvatice şi/sau subterane în care trãiesc permanent sau temporar specii de plante şi/sau animale sãlbatice periclitate, vulnerabile, endemice ori rare, specii de plante şi animale sãlbatice aflate sub regim special de protecţie, specii cu valoare ştiinţificã şi ecologicã deosebitã, precum şi pentru acele habitate în care existã şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesitã mãsuri de protecţie şi conservare in situ;
    c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiinţific, educaţional, sanogen şi recreativ;
    d) elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;
    e) tipurile de habitate naturale, precum şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar, prevãzute în anexele nr. 2-5;
    f) coridoarele ecologice definite şi identificate pe bazã de studii ştiinţifice avizate de Academia Românã.
    (4) Categoriile de arii naturale protejate prevãzute la alin. (1) lit. a)-c) se pot modifica şi completa prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, cu avizul Academiei Române, luându-se în considerare recomandãrile organizaţiilor internaţionale autorizate.
 

    SECŢIUNEA a 2-a
    Instituirea regimului de arie naturalã protejatã

    ART. 6
    Instituirea regimului de arie naturalã protejatã este prioritarã în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:
    a) asigurarea securitãţii naţionale;
    b) asigurarea securitãţii, sãnãtãţii oamenilor şi animalelor;
    c) prevenirea unor catastrofe naturale.
    ART. 7
    Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinãtor, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã, precum şi cu alte dispoziţii legale în materie.
    ART. 8
    (1) Instituirea regimului de arie naturalã protejatã se face:
    a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal;

    b) prin hotãrâre a Guvernului, pentru rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale, zone umede de importanţã internaţionalã, rezervaţii ale biosferei, geoparcuri, arii speciale de conservare, arii de protecţie specialã avifaunisticã;
    c) prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, pentru siturile de importanţã comunitarã, cu avizul Academiei Române;
    d) prin hotãrâri ale consiliilor judeţene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes judeţean sau local.
    (2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturalã protejatã se pot face din iniţiativa oricãrei persoane fizice sau juridice şi se înainteazã autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în vederea promovãrii actului normativ de desemnare a acestora.

    (3) Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor stabileşte lista siturilor de importanţã comunitarã şi a ariilor de protecţie specialã avifaunisticã, pe care o transmite Comisiei Europene.

    (4) Zonele şi siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zonã umedã de importanţã internaţionalã, geoparc, rezervaţie a biosferei şi ariile speciale de conservare dobândesc acest regim conform procedurii prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b), pe baza documentaţiei solicitate de organismele internaţionale autorizate şi cu condiţia recunoaşterii lor prealabile de cãtre aceste organisme.
    (5) Propunerea de instituire a regimului de arie naturalã protejatã pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. a)-c) se face pe baza documentaţiei prevãzute la art. 11 alin. (1).
    (6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturalã protejatã pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. d) se bazeazã pe o documentaţie ştiinţificã ce se înainteazã la consiliile judeţene sau locale, dupã caz, în vederea analizei şi luãrii hotãrârii de declarare.

    ART. 9
    Pentru urgentarea mãsurilor de protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturalã protejatã din categoriile prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi pentru ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specialã avifaunisticã prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. c) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentaţiei prevãzute la art. 11 alin. (1), (3) şi (5), prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, pânã la declarare, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã.

    ART. 10
    Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunitãţilor locale, încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunitãţilor locale.
    ART. 11
    (1) Documentaţia necesarã în vederea instituirii regimului de arie naturalã protejatã de interes naţional trebuie sã cuprindã:
    a) studiul de fundamentare ştiinţificã;


    b) documentaţia cartograficã cu limitele ariei naturale protejate, cu evidenţierea categoriilor de folosinţã a terenurilor;
    b^1) suprafaţa şi situaţia juridicã a terenurilor, cu precizarea proprietarilor la data înfiinţãrii ariei;
    b^2) hotãrârile consiliului comunal, orãşenesc, municipal sau judeţean, dupã caz, de avizare a suprafeţei administrative ce va urma sã facã parte din aria naturalã protejatã;
    c) avizul Academiei Române.
    (2) Normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturalã protejatã de interes naţional se stabileşte de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor şi se aprobã prin ordin al conducãtorului acesteia, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (3) Documentaţia necesarã în vederea instituirii regimului de arie naturalã protejatã de interes comunitar trebuie sã cuprindã:
a) Formularul Standard Natura 2000, stabilit de Comisia Europeanã prin Decizia 97/266/CE şi aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodãririi apelor nr. 207/2006  privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia;
    b) avizul Academiei Române.

    (4) Formularul Standard Natura 2000, prevãzut la alin. (3) lit. a) se poate modifica şi completa prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, pe baza recomandãrilor Comisiei Europene.

    (5) Documentaţia necesarã în vederea instituirii regimului de arie naturalã protejatã de interes internaţional trebuie sã cuprindã:
    a) fundamentarea ştiinţificã a sitului patrimoniului natural universal, a zonei umede de importanţã internaţionalã, a geoparcului sau a rezervaţiei biosferei, dupã caz;
    b) documentul prin care se atestã recunoaşterea zonei ca arie naturalã protejatã de interes internaţional de cãtre organismele internaţionale autorizate;
    c) avizul Academiei Române.
    (6) Normativul de conţinut standard necesar în vederea fundamentãrii ştiinţifice a instituirii regimului de arie naturalã protejatã de interes internaţional stabilite de cãtre organismele internaţionale autorizate se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (7) Normativul de conţinut standard prevãzut la alin. (6) se poate modifica şi completa prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, pe baza recomandãrilor organismelor internaţionale autorizate.

    ART. 12
    (1) În momentul primirii documentaţiei necesare instituirii regimului de arie naturalã protejatã, autoritãţile competente pentru protecţia mediului trebuie sã înştiinţeze deţinãtorii şi administratorii de terenuri şi sã iniţieze consultãri cu toţi factorii interesaţi.
    (2) Pânã la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protecţie a ariilor naturale protejate, deţinãtorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta mãsurile de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritãţile competente pentru protecţia mediului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã.
    ART. 13
    Rezervaţiile ştiinţifice, parcurile naţionale, monumentele naturii, rezervaţiile naturale şi parcurile naturale, ariile speciale de protecţie avifaunisticã, precum şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de protecţie şi conservare dobândit pânã la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autoritãţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi pãstreazã acelaşi regim.
    ART. 14

    (2) Coridoarele ecologice se stabilesc pe baza unor studii de specialitate şi sunt desemnate prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, cu avizul Academiei Române.
    (3) Tipologia coridoarelor ecologice, precum şi normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea desemnãrii coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    (4) Mãsurile de management pentru menţinerea funcţiilor coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordinul prevãzut la alin. (3).

    ART. 15
    Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice vor fi evidenţiate în mod obligatoriu de cãtre Agenţia Naţionalã de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cãrţile funciare, precum şi de cãtre autoritatea publicã centralã pentru agriculturã, în sistemul informatic de identificare a parcelelor (LPIS).

    SECŢIUNEA a 3-a

    Administrarea reţelei naţionale de arii naturale protejate

    ART. 16
    (1) Ansamblul ariilor naturale protejate, desemnate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã, conform categoriilor definite în anexa nr. 1, constituie reţeaua naţionalã de arii naturale protejate.
    (2) Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale şi, dupã caz, a geoparcurilor, a siturilor patrimoniului natural universal, a zonelor umede de importanţã internaţionalã, a siturilor de importanţã comunitarã, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specialã avifaunisticã se realizeazã de cãtre structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridicã.

    (3) Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, dupã caz, geoparcurile, siturile patrimoniului natural universal, zonele umede de importanţã internaţionalã, siturile de importanţã comunitarã, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specialã avifaunisticã care nu necesitã structuri de administrare special constituite se administreazã prin preluare în custodie, potrivit art. 18 alin. (4).
    (4) Modalitãţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc avându-se în vedere:
    a) categoria ariei naturale protejate;
    b) întinderea ariei naturale protejate şi complexitatea obiectivelor de management;
    c) capacitatea ştiinţificã şi tehnicã şi posibilitãţile financiare necesare atingerii obiectivelor de conservare.

    ART. 17
    (1) Responsabilitãţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, revin:
    a) autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotãrâre a Guvernului sau prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    b) Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii" pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunãrii";
    c) autoritãţilor administraţiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotãrâri ale acestora.
    

ART. 18

    (1) Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţionalã de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin:
    a) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridicã, în subordinea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    b) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridicã şi aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societãţi comerciale naţionale, autoritãţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învãţãmânt din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii şi aflate în coordonarea metodologicã a autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    c) structuri de administrare constituite în baza unor parteneriate publice sau public-private de comanagement, în care autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, prin direcţia de specialitate ori prin instituţiile subordonate, este partenerã la funcţionarea structurilor de administrare;
    d) persoane fizice şi juridice care au calitatea de custode şi se aflã în coordonarea metodologicã a autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    e) instituţii din subordinea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, delegate special în acest scop, pentru rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, dupã caz, geoparcurile, siturile de importanţã comunitarã, ariile speciale de conservare, ariile de protecţie specialã avifaunisticã şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie şi care nu au fost preluate în custodie;
    f) Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunãrii», aflatã în subordinea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, pentru Rezervaţia Biosferei «Delta Dunãrii».
    (2) În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţã comunitarã, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specialã avifaunisticã şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale sau ale parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin oricare dintre modalitãţile prevãzute la alin. (1), dupã caz.
    (3) În cazul rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanţã comunitarã, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specialã avifaunisticã şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care sunt cuprinse total sau parţial în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi ale parcurilor naturale, administrarea se asigurã de cãtre structurile de administrare ale acestora.
    (4) Modul de atribuire a administrãrii, respectiv a custodiei ariilor naturale protejate se stabileşte printr-o metodologie care se elaboreazã de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor şi se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.

    ART. 19
    (1) Structurile de administrare special constituite au personalitate juridicã şi se stabilesc pentru asigurarea administrãrii ariilor naturale protejate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a) şi b).
    (2) Pe lângã structurile de administrare special constituite se înfiinţeazã consilii consultative de administrare, alcãtuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autoritãţilor şi comunitãţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinãtatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea mãsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilã a zonei.
    (3) Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor consultative de administrare se propun de cãtre administraţia ariei naturale protejate şi se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    (4) Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de un consiliu ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţificã, pe teritoriul ariei naturale protejate.
    (5) Componenţa consiliilor ştiinţifice se propune de cãtre administraţia ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aprobã de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, iar regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor ştiinţifice se stabileşte, cu avizul Academiei Române, prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în mod unitar pentru toate ariile naturale protejate.

    (6) Evaluarea managementului ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se face cel puţin o datã pe an de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, pe baza rapoartelor întocmite de structurile de administrare şi avizate de consiliile ştiinţifice.

    ART. 20

    (1) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica mãsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate, conform convenţiei de custodie.
    (2) Calitatea de custode se stabileşte prin încheierea de convenţii între pãrţi, conform legii, în care se stipuleazã obligaţiile şi drepturile acestora. Convenţia de custodie şi legitimaţia de custode reprezintã documente valabile în faţa autoritãţilor publice şi a altor persoane interesate.



    (3) Modalitatea încheierii convenţiilor de custodie şi eliberarea legitimaţiilor de custode sunt în competenţa de reglementare a autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    ART. 21
    (1) Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se elaboreazã de cãtre administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizeazã de cãtre consiliile ştiinţifice şi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor. În cazul în care nu existã administratori sau în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţionalã/europeanã, acestea pot fi elaborate şi de cãtre alte entitãţi, urmând sã fie însuşite de cãtre administratori/custozi în procesul elaborãrii şi, respectiv, al aprobãrii acestora.
    (2) Pentru ariile naturale protejate care nu necesitã structuri de administrare special constituite, planurile de management şi regulamentele se elaboreazã de cãtre custozii acestora, se avizeazã de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului/structurile din subordinea acesteia, dupã caz, şi se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, cu avizul autoritãţilor publice centrale interesate. În cazul în care nu existã custozi sau în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţionalã/europeanã, acestea pot fi elaborate şi de alte entitãţi, urmând sã fie însuşite de cãtre custozi, în procesul elaborãrii şi, respectiv, al aprobãrii acestora.
    (3) Mãsurile prevãzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaboreazã astfel încât sã ţinã cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunitãţilor locale, precum şi de particularitãţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însã obiectivele de management ale ariei naturale protejate.
    (4) Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritãţile care reglementeazã activitãţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administreazã terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfãşoarã activitãţi în perimetrul şi în vecinãtatea ariei naturale protejate.
    (5) Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare localã şi naţionalã, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturalã protejatã vor fi armonizate de cãtre autoritãţile emitente cu prevederile planului de management.
    (6) Autoritãţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilitãţi în reglementarea activitãţilor din ariile naturale protejate sunt obligate sã instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, dupã caz, cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, mãsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilã a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.
    (7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor mãsuri speciale în vederea conservãrii unor habitate naturale şi/sau specii sãlbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii ariilor naturale protejate de interes comunitar cu ariile naturale protejate de interes naţional, se va realiza un singur plan de management integrat, ţinând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive arii naturale protejate în zonele de suprapunere.


    ART. 22

    (1) Zonarea internã a parcurilor naţionale şi naturale se face prin planul de management, care este aprobat de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, prin definirea şi delimitarea, dupã caz, a zonelor de protecţie strictã, a zonelor de protecţie integralã, a zonelortampon şi a zonelor de dezvoltare durabilã a activitãţilor umane. Termenul pentru elaborarea planului de management este de maximum 2 ani de la semnarea contractului de administrare.
    (2) Zonele cu protecţie strictã sunt zonele din parcurile naţionale şi naturale, de mare importanţã ştiinţificã, ce cuprind atât rezervaţii ştiinţifice, cât şi zone sãlbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.
    (3) În zonele prevãzute la alin. (2) se interzice desfãşurarea oricãror activitãţi umane, cu excepţia activitãţilor de cercetare, educaţie ecologicã, activitãţi de ecoturism, cu limitãrile descrise în planurile de management.
    (4) Zonele de protecţie integralã cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naţionale şi naturale.

    (5) În zonele prevãzute la alin. (4) sunt interzise:
    a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;
    b) activitãţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrãrii ariei naturale protejate şi/sau activitãţilor de cercetare ştiinţificã ori a celor destinate asigurãrii siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamitãţi naturale.
    (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integralã, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice, se pot desfãşura urmãtoarele activitãţi:
    a) ştiinţifice şi educative;
    b) activitãţi de ecoturism care nu necesitã realizarea de construcţii-investiţii;
    c) utilizarea raţionalã a pajiştilor pentru cosit şi/sau pãşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunitãţilor care deţin pãşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formã recunoscutã prin legislaţia naţionalã în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât sã nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de florã şi faunã prezente;
    d) localizarea şi stingerea operativã a incendiilor;
    e) abrogat
    f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitãrii unor ecosisteme necorespunzãtoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor;

    g) acţiunile de înlãturare a efectelor unor calamitãţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor. În cazul în care calamitãţile afecteazã suprafeţe de pãdure, acţiunile de înlãturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    h) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masã a dãunãtorilor forestieri, care nu necesitã extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;


    i) acţiunile de combatere a înmulţirii în masã a dãunãtorilor forestieri, care necesitã evacuarea materialului lemnos din pãdure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.

    (7) Zonele-tampon, în parcurile naţionale denumite zone de conservare durabilã şi în parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se includ în zonele cu protecţie integralã, strictã sau de dezvoltare durabilã a activitãţilor umane şi care fac trecerea între zonele cu protecţie integralã şi cele de dezvoltare durabilã.
    (7^1) În zonele-tampon, respectiv în zonele de conservare durabilã şi de management durabil este interzisã realizarea de construcţii noi, cu excepţia celor ce servesc strict administrãrii ariei naturale protejate sau activitãţilor de cercetare ştiinţificã ori a celor destinate asigurãrii siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamitãţi naturale.
    (8) În zonele de conservare durabilã se pot desfãşura urmãtoarele activitãţi:
    a) ştiinţifice şi educative;
    b) activitãţi de ecoturism care nu necesitã realizarea de construcţii-investiţii;
    c) utilizarea raţionalã a pajiştilor pentru cosit şi/sau pãşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului natural, astfel încât sã nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de florã şi faunã prezente;
    d) localizarea şi stingerea operativã a incendiilor;
    e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejãrii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitãţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil pânã la intrarea în vigoare a planului de management;

    f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitãrii unor ecosisteme necorespunzãtoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific, aprobate de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    g) acţiunile de înlãturare a efectelor unor calamitãţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor. În cazul în care calamitãţile afecteazã suprafeţe de pãdure, acţiunile de înlãturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    h) activitãţile de protecţie a pãdurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masã a dãunãtorilor forestieri, care necesitã evacuarea materialului lemnos din pãdure în cantitãţi care depãşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    i) activitãţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacitãţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pãdure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfãşura numai de cãtre persoanele fizice sau juridice care deţin/administreazã terenuri în interiorul parcului sau de comunitãţile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate;
    j) lucrãri de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrãri speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerãrii naturale şi fãrã extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestã atacuri de dãunãtori ai pãdurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictã sau integralã, in restul zonei-tampon fiind permisã aplicarea de tratamente silvice care promoveazã regenerarea pe cale naturalã a arboretelor: tratamentul tãierilor de transformare spre grãdinãrit, tratamentul tãierilor grãdinãrite şi cvasigrãdinãrite, tratamentul tãierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de planurile de management al parcurilor şi de ghidurile de gospodãrire a pãdurilor în arii protejate;
    k) activitãţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus.
    (9) În zonele de management durabil se pot desfãşura urmãtoarele activitãţi:
    a) ştiinţifice şi educative;
    b) activitãţi de ecoturism care nu necesitã realizarea de construcţii-investiţii;
    c) utilizarea raţionalã a pajiştilor pentru cosit şi/sau pãşunat numai cu animale domestice, de cãtre proprietarii care deţin pãşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formã recunoscutã prin legislaţia naţionalã în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât sã nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de florã şi faunã prezente;
    d) localizarea şi stingerea operativã a incendiilor;
    e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejãrii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitãţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea planului de acţiune provizoriu de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific şi valabil pânã la intrarea în vigoare a planului de management;
    f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitãrii unor ecosisteme necorespunzãtoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific, aprobate de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    g) acţiunile de înlãturare a efectelor unor calamitãţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor. În cazul în care calamitãţile afecteazã suprafeţe de pãdure, acţiunile de înlãturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor;
    h) activitãţile de protecţie a pãdurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masã a dãunãtorilor forestieri, care necesitã evacuarea materialului lemnos din pãdure în cantitãţi care depãşesc prevederile amenajamentelor, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor;

    i) activitãţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacitãţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pãdure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfãşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin/administreazã terenuri în interiorul parcului sau de comunitãţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate;
    j) activitãţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activitãţi tradiţionale efectuate de comunitãţile locale;
    k) lucrãri de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrãri de conservare;
    l) aplicarea de tratamente silvice care promoveazã regenerarea pe cale naturalã a arboretelor: tratamentul tãierilor de transformare spre grãdinarit, tratamentul tãierilor grãdinãrite şi cvasigrãdinãrite, tratamentul tãierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tãierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tãierilor în crâng, în salcâmete şi în zãvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tãierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tãieri rase pe parcelele de maximum 1 ha;
    m) activitãţi de vânãtoare cu avizarea cotelor de recoltã şi a acţiunilor de vânãtoare de cãtre administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de recoltã de cãtre administratorul ariei naturale protejate se face în baza hotãrârii consiliului ştiinţific;
    n) activitãţi de pescuit sportiv.
    (10) Zone de dezvoltare durabilã a activitãţilor umane sunt zonele în care se permit activitãţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilã a resurselor naturale şi de prevenire a oricãror efecte negative semnificative asupra biodiversitãţii.
    (11) În zonele de dezvoltare durabilã se pot desfãşura urmãtoarele activitãţi, cu respectarea prevederilor din planurile de management:
    a) activitãţi de vânãtoare, în zonele de dezvoltare durabilã din parcurile naturale;
    b) activitãţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor;
    c) activitãţi de pescuit sportiv, industrial şi pisciculturã;
    d) activitãţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacã aceastã posibilitate este prevãzutã în planul de management al parcului şi dacã reprezintã o activitate tradiţionalã;
    e) lucrãri de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrãri de conservare;
    f) aplicarea de tratamente silvice care promoveazã regenerarea pe cale naturalã a arboretelor: tratamentul tãierilor de transformare spre grãdinãrit, tratamentul tãierilor grãdinãrite şi cvasigrãdinãrite, tratamentul tãierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tãierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tãierilor în crâng în salcâmete şi zãvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilã din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tãierilor rase în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tãierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilã din parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul tãierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican;
    g) activitãţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specificã din sistemul de agriculturã ecologicã;
    h) alte activitãţi tradiţionale efectuate de comunitãţile locale;
    i) activitãţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
    ART. 23
    (1) În rezervaţiile ştiinţifice sunt interzise orice activitãţi umane, cu excepţia activitãţilor de cercetare, cu limitãrile descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române şi al administratorului ariei naturale protejate.
    (2) În rezervaţiile naturale nu sunt permise activitãţi de utilizare a resurselor naturale. Prin excepţie, sunt permise numai acele intervenţii care au drept scopuri protejarea, promovarea şi asigurarea continuitãţii existenţei obiectivelor pentru care au fost constituite, precum şi unele activitãţi de valorificare durabilã a anumitor resurse naturale.
    ART. 24
    (1) Amenajamentele silvice ale unitãţilor de producţie/proprietãţilor ce intrã în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Pânã la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de cãtre administratorii fondului forestier din acestea decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi planurilor de management în vigoare.
    (2) Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii naturale protejate se modificã de cãtre autoritãţile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.
    ART. 25
    Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel puţin o datã pe an, pe baza monitorizãrii şi controalelor efectuate în teren de cãtre autoritãţile competente pentru protecţia mediului.
    ART. 26
    (1) Pentru terenurile din arii naturale protejate deţinute în regim de proprietate privatã sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru mãsurile de conservare instituite potrivit alin. (2). Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, iniţiatã de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţã. Compensaţiile se vor acorda începând cu data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (2) Pânã la aprobarea planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), administratorii ariilor naturale protejate respective au obligaţia sã stabileascã un set de mãsuri de conservare, pentru care este necesarã acordarea de compensaţii, şi sã transmitã aceste informaţii autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în termen de 6 luni de la preluarea administrãrii ariei naturale protejate.
    (3) Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare sunt scutiţi de plata impozitului pe teren.
    (4) Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordã în baza unei confirmãri emise de administraţia ariei naturale protejate sau de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    (5) Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în grãdini şi în parcuri de agrement, în grãdini zoologice, precum şi în colecţii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de altã naturã, mãsurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de cãtre administratorii sau deţinãtorii acestora.
    ART. 27
    (1) Scoaterea definitivã sau temporarã din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilã, se poate face numai pentru obiective care vizeazã asigurarea securitãţii naţionale, asigurarea securitãţii, sãnãtãţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetãrii ştiinţifice şi bunei administrãri a ariei naturale protejate.
    (2) Pentru orice plan sau proiect care necesitã scoaterea definitivã ori temporarã din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes comunitar, care nu se suprapune cu alte categorii de arii naturale protejate, aceasta se face cu respectarea prevederilor art. 28.
    (3) Scoaterea definitivã sau temporarã din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform prevederilor alin. (1), se face de cãtre autoritatea publicã centralã pentru agriculturã sau, dupã caz, de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în baza actelor de reglementare emise de autoritãţile competente pentru protecţia mediului.
    (4) Pentru protecţia patrimoniului natural şi a peisajului, autoritãţile administraţiei publice centrale cu responsabilitãţi în domeniul amenajãrii teritoriului, urbanismului, mediului şi dezvoltãrii durabile elaboreazã un regulament-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei «Delta Dunãrii», care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

    ART. 28
    (1) Sunt interzise activitãţile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot sã genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbãri ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activitãţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor. Pentru protejarea şi conservarea pãsãrilor sãlbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activitãţile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.
    (2) Orice plan sau proiect care nu are o legãturã directã ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluãri adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
    (3) Ghidul metodologic privind evaluarea adecvatã a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum şi competenţele de emitere a avizului Natura 2000 se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    (4) În cazul planurilor sau proiectelor care se supun evaluãrii de mediu ori evaluãrii impactului asupra mediului, evaluarea adecvatã a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este parte integrantã din acestea.
    (5) În urma evaluãrii adecvate, autoritatea competentã pentru protecţia mediului emite avizul Natura 2000 sau decizia de respingere a proiectului ori a planului. În situaţiile prevãzute la alin. (4), autoritatea competentã pentru protecţia mediului emite avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitãrii de aviz de mediu ori, dupã caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitãrii de acord de mediu, aceste documente incluzând concluziile evaluãrii adecvate.
    (6) Acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, dupã caz, pentru proiectele şi/sau planurile prevãzute la alin. (2) se emite numai dacã proiectul sau planul nu afecteazã în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective şi dupã consultarea publicului, în conformitate cu legislaţia în domeniu.
    (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea adecvatã relevã efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi, în lipsa unor soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentã pentru protecţia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, dupã caz, numai dupã stabilirea mãsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globalã a reţelei «Natura 2000».
    (8) În situaţiile prevãzute la alin. (7), autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor informeazã Comisia Europeanã despre mãsurile compensatorii adoptate.
    (9) În situaţia în care siturile incluse în reţeaua «Natura 2000», identificate conform legislaţiei în vigoare, adãpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritarã, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000, dupã caz, sunt cele privind:
    a) sãnãtatea sau siguranţa publicã;
    b) anumite consecinţe benefice de importanţã majorã pentru mediu;
    c) alte motive imperative de interes public major asupra cãrora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene.
    (10) În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activitãţi care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autoritãţile competente pentru protecţia mediului solicitã şi ţin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate.
    (11) Administratorii şi custozii ariilor naturale protejate de interes naţional şi/sau comunitar, în vederea luãrii în considerare a tuturor aspectelor din teren, vor fi consultaţi de cãtre autoritãţile de mediu competente în cadrul etapei de încadrare de mediu a proiectelor/planurilor/activitãţilor care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate.

    ART. 28^1
    Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activitãţi în ariile naturale protejate se realizeazã numai cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate de interes naţional/internaţional.
   ART. 29
    (1) Construcţiile, dotãrile şi alte amenajãri existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activitãţilor administrative şi ştiinţifice ale celor care le asigurã managementul, precum şi altor activitãţi în legãturã cu buna administrare.
    (2) În toate situaţiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele prevãzute la alin. (1).
    (3) În ariile naturale protejate în care este permis ecoturismul, construcţiile, dotãrile şi amenajãrile prevãzute la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activitãţilor de educaţie şi instruire ecologicã ce se organizeazã în cooperare cu autoritãţile locale, instituţiile de învãţãmânt şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activitãţi de protecţie şi educaţie ecologicã.
    (4) În cazul construcţiilor existente în ariile naturale protejate, care nu sunt amplasate în zonele de dezvoltare durabilã, realizate cu respectarea legislaţiei, se permite întreţinerea sau refacerea lor, în caz de distrugere, fãrã posibilitatea extinderii acestora, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific.
    (5) Sunt permise activitãţi pentru menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de transport public şi a celei de furnizare a utilitãţilor publice existente, realizate cu respectarea prevederilor legale, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific.

    ART. 30
    (1) Administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia sã evalueze costurile necesare implementãrii planurilor de management şi sã le comunice autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    (2) Resursele financiare necesare bunei administrãri a ariilor naturale protejate de interes internaţional, comunitar şi naţional se asigurã din bugetul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management şi/sau a mãsurilor de conservare, precum şi pentru funcţionarea administraţiilor din subordine.
    (3) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrãri a ariilor naturale protejate, administratorii/custozii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se stabileşte de administratorul/custodele ariei naturale protejate şi se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate.
    (4) Din tarifele prevãzute la alin. (3), cele instituite pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial se avizeazã de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, prin direcţia responsabilã cu administrarea ariilor naturale protejate, conform prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    (5) Sumele provenite din tarifele prevãzute la alin. (4) se fac venit la bugetul administraţiei ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din planul de management.
    (6) Pentru siturile «Natura 2000» autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor trebuie sã transmitã Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicarea mãsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, în vederea cofinanţãrii.

    CAP. III
    Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sãlbatice de florã şi faunã

    ART. 31
    (1) Protecţia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sãlbatice de interes comunitar, cu excepţia pãsãrilor, existente pe teritoriul României şi prevãzute în anexele nr. 2 şi 3, se fac prin declararea de situri de importanţã comunitarã şi arii speciale de conservare, selectate şi desemnate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa nr. 7 şi cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (4).
    (2) În vederea protecţiei şi conservãrii speciilor de pãsãri sãlbatice prevãzute în anexa nr. 3, precum şi a celor migratoare care apar în mod regulat şi nu sunt prevãzute în aceastã anexã, se declarã arii de protecţie specialã avifaunisticã, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b).
    (3) Protecţia şi conservarea habitatelor naturale terestre şi acvatice de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale sãlbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional sau prin aplicarea de mãsuri de protecţie în afara ariilor naturale protejate.
    (4) În scopul protecţiei şi conservãrii speciilor, se elaboreazã planuri de acţiune naţionale/regionale pentru fiecare specie, documente care conţin mãsuri de acţiune şi conservare, în conformitate cu planurile de acţiune pentru specii, agreate la nivel internaţional/european.
    (5) Planurile prevãzute la alin. (4) se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.

    ART. 32
    (1) Autoritatea competentã pentru protecţia mediului stabileşte sistemul de monitorizare a stãrii de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de florã şi faunã sãlbaticã de interes comunitar.
    (2) Pe baza rezultatelor evaluãrilor stãrii de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de florã şi faunã sãlbaticã de interes comunitar, se poate propune modificarea listei naţionale a siturilor "Natura 2000".
    ART. 33
    (1) Pentru speciile de plante şi animale sãlbatice terestre, acvatice şi subterane, prevãzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de pãsãri, şi care trãiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

    a) orice formã de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vãtãmare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
    b) perturbarea intenţionatã în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
    c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionatã a cuiburilor şi/sau ouãlor din naturã;
    d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnã;
    e) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tãierea, dezrãdãcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
    f) deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din naturã, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
    (2) Fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 33 alin. (3) şi (4) şi ale art. 38 din prezenta ordonanţã de urgenţã, precum şi ale art. 17, art. 19 alin. (5), art. 20, 22, 24 şi art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea vânãtorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în vederea protejãrii tuturor speciilor de pãsãri, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise:

    a) uciderea sau capturarea intenţionatã, indiferent de metoda utilizatã;
    b) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionatã a cuiburilor şi/sau ouãlor din naturã;
    c) culegerea ouãlor din naturã şi pãstrarea acestora, chiar dacã sunt goale;
    d) perturbarea intenţionatã, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacã o astfel de perturbare este relevantã în contextul obiectivelor prezentei ordonanţe de urgenţã;

    e) deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
    f) vânzarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul vânzãrii şi oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moartã sau a oricãror pãrţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
    (3) Speciile de pãsãri prevãzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânãtoare, în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor.
    (4) În cazul speciilor de pãsãri migratoare prevãzute în anexa nr. 5 C, este interzisã vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibãrit.
    (5) Activitãţile prevãzute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise în cazul speciilor prevãzute în anexa nr. 5 D, cu condiţia sã fi fost capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale.


    (6) Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activitãţile prevãzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    (7) Autorizaţia prevãzutã la alin. (6) se acordã dupã consultãri cu Comisia Europeanã, iar procedura de emitere a acesteia se stabileşte prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (8) Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizãrii durabile a populaţiilor speciilor de pãsãri al cãror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesarã realizarea de studii şi cercetãri având ca subiect temele prevãzute în anexa nr. 8.
    ART. 34
    (1) În vederea protejãrii habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevãzute în anexele nr. 4 A şi 4 B se reglementeazã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (2) Pentru speciile sãlbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluãri a impactului acestei introduceri asupra speciilor de florã şi faunã indigene, rezultatele acestor evaluãri trebuind sã fie transmise pentru informare Comisiei Europene.
    (3) Introducerea speciilor de pãsãri sãlbatice alohtone se poate face doar dupã consultarea prealabilã a Comisiei Europene.
    ART. 35
    (1) Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor reprezintã autoritatea administrativã desemnatã pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecţia speciilor faunei şi florei sãlbatice prin controlul comerţului cu acestea, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Regulamentului (CEE) nr. 348/81 al Consiliului din 20 ianuarie 1981 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse derivate din cetacee, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizãrii capcanelor de picior, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind comerţul cu produse derivate din focã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi pentru relaţia cu Comisia Europeanã.
    (2) Autoritãţile ştiinţifice naţionale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de florã şi faunã sãlbaticã prin reglementarea comercializãrii acestora, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizãrii capcanelor de picior, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt, dupã caz:
    a) Academia Românã;
    b) Institutul de Cercetãri şi Amenajãri Silvice;
    c) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunãrii".
    (3) Instrucţiunile de aplicare a reglementãrilor privind protecţia speciilor de florã şi faunã sãlbaticã şi a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobã prin ordin comun al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor şi al conducãtorului autoritãţii publice centrale din domeniul finanţelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.


    ART. 36

    (1) Autoritatea competentã pentru protecţia mediului organizeazã sistemul de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de pãsãri, precum şi ale speciilor prevãzute în anexele nr. 4 A şi 4 B.
    (1^1) Pe baza informaţiilor obţinute prin sistemul de monitorizare prevãzut la alin. (1), autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor ia mãsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura cã uciderile ori capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.
    (2) Sistemul de monitorizare prevãzut la alin. (1) se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    ART. 37
    (1) Prelevarea din naturã şi exploatarea exemplarelor de plante şi animale sãlbatice aparţinând speciilor prevãzute în anexa nr. 5, precum şi altor specii cu acelaşi regim de protecţie se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilã, luându-se, dupã caz, urmãtoarele mãsuri:
    a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;
    b) interdicţia temporarã şi/sau localã a recoltãrii şi capturãrii anumitor specii;
    c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare;
    d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltãrii/capturãrii, transportului şi comercializãrii, inclusiv stabilirea de cote;
    e) încurajarea cultivãrii şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale;
    f) evaluarea mãsurilor adoptate.
    (2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faunã sãlbaticã prevãzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E, precum şi în cazul aplicãrii derogãrilor prevãzute la art. 38, este interzisã folosirea oricãror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scarã largã sau neselectivã sau care pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea gravã a unei specii.
    (3) Mijloacele, sistemele sau metodele de tipul celor avute în vedere la alin. (2) sunt prevãzute în anexa nr. 6.

    ART. 38

    (1) Prin excepţie de la prevederile art. 33 şi 37, se stabilesc derogãri, cu condiţia sã nu existe o alternativã acceptabilã, iar mãsurile derogatorii sã nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilã în arealul lor natural, numai în urmãtoarele situaţii:
    a) în interesul protejãrii faunei şi florei sãlbatice şi al conservãrii habitatelor naturale;
    b) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pãdurilor, pescãriilor şi apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât pãsãrile, şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri;
    c) în interesul sãnãtãţii şi securitãţii publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât pãsãrile, şi pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de naturã socialã sau economicã, şi pentru consecinţe benefice de importanţã majorã pentru mediu;
    d) în scopuri de cercetare ştiinţificã şi educaţie, de repopulare şi de reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru rãspândirea artificialã a plantelor;
    e) pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manierã selectivã şi într-o mãsurã limitatã, prinderea sau deţinerea unui numãr limitat şi specificat de exemplare din anumite specii de pãsãri sau din speciile prevãzute în anexele nr. 4 A şi 4 B;
    f) în interesul siguranţei aeriene, pentru toate speciile de pãsãri, inclusiv cele migratoare.
    (2) Derogãrile se stabilesc prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, cu avizul Academiei Române.
    (2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru stabilirea derogãrilor care privesc toate speciile de pãsãri, precum şi speciile de mamifere prevãzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, este necesar şi avizul conform al autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    (2^2) Procedura de stabilire a derogãrilor se aprobã prin ordin al autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.
    (2^3) Derogãrile prevãzute la alin. (2^1) specificã urmãtoarele:
    a) speciile care fac obiectul derogãrilor;
    b) mijloacele, sistemele sau metodele autorizate pentru capturare sau sacrificare;
    c) condiţiile de risc şi circumstanţele de timp şi spaţiu sub rezerva cãrora pot fi acordate astfel de derogãri;
    d) autoritatea împuternicitã sã declare cã sunt îndeplinite condiţiile impuse şi sã decidã mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, în ce limite şi de cãtre cine;
    e) controalele care trebuie efectuate.
    (3) Autoritatea competentã pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogãrile aplicate, dupã cum urmeazã:
    a) anual, pentru derogãrile aplicate speciilor de pãsãri sãlbatice;
    b) la fiecare 2 ani, pentru derogãrile aplicate speciilor sãlbatice prevãzute în anexa nr. 4 A.
    (4) Rapoartele prevãzute la alin. (3) vor conţine informaţii privind:
    a) speciile care fac obiectul derogãrilor şi motivul derogãrii, inclusiv natura riscului, cu, dacã este cazul, indicarea soluţiilor alternative care au fost respinse şi datelor ştiinţifice de fundamentare;
    b) mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale şi motivaţia utilizãrii acestora;
    c) circumstanţele de timp şi de loc în care aceste derogãri sunt acordate;
    d) autoritatea abilitatã sã declare şi sã controleze dacã sunt întrunite condiţiile necesare şi sã decidã care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, între ce limite şi prin ce instituţii/servicii şi ce persoane le vor duce la îndeplinire;
    e) mãsurile de control aplicate şi rezultatele obţinute.
    ART. 39
    (1) Pentru exemplarele cu dizabilitãţi, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparţin speciilor prevãzute în anexele nr. 3, 4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E şi în anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de florã şi faunã sãlbaticã prin reglementarea comercializãrii acestora, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se pot înfiinţa centre de reabilitare şi/sau îngrijire.
    (2) Procedura de înfiinţare a centrelor prevãzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în termen de 120 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.

    ART. 40
    (1) Autoritatea competentã pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2010.
    (2) Autoritatea competentã pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013.

    CAP. IV
    Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural

    ART. 41
    Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, şeile, vãile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se conservã în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzãtor delimitate şi puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art. 8.
    ART. 42
    (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peşteri, depozite fosilifere, formaţiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolaţi şi altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie corespunzãtoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8.
    (2) Pentru peşteri, zona de protecţie se stabileşte în funcţie de caracteristicile şi clasa peşterii, aşa cum este definitã la art. 43 alin. (5), cu avizul Academiei Române.
    (3) Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrãri în peşteri au obligaţia de a permite accesul spre aceste intrãri.
    (4) Beneficiarul unei lucrãri de investiţii are obligaţia de a anunţa descoperirea oricãrei peşteri în frontul unei lucrãri miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituţii abilitate, respectiv administratorului sau custodelui ariei naturale protejate, agenţiei judeţene pentru protecţia mediului sau reprezentanţilor autoritãţilor administraţiei publice locale.
    ART. 43
    (1) Bunurile patrimoniului geologic şi speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publicã a statului.
    (2) Nominalizarea bunurilor prevãzute la alin. (1) se face prin hotãrâre a Guvernului.
    (3) Peştera este o cavitate naturalã formatã în scoarţa terestrã, suficient de largã şi adâncã încât sã permitã intrarea omului. Prin extensie, peştera poate fi un sistem care poate avea mai mult de o intrare şi este format din mai multe galerii, sãli, puţuri şi hornuri. Termenul se aplicã şi în cazul cavitãţilor definite mai sus, care sunt parţial ori complet inundate sau care au fost deschise prin derocãri ori decolmatãri.
    (4) Peştera reprezintã un ecosistem unic ale cãrui resurse sunt reprezentate de valori de naturã economicã (apã, calcar, guano, turism, terapie), ştiinţificã (structuri geologice şi minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice şi istorice, sedimente, fauna cavernicolã şi specii sãlbatice) şi cultural-educativã (spiritualã, religioasã, esteticã, recreaţionalã şi educativã).
    (5) Peşterile se clasificã în funcţie de valorile acestora, aşa cum au fost definite la alin. (4), în clase de protecţie, dupã cum urmeazã:
    a) clasa A - peşteri cu sectoare de valoare excepţionalã, care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional;
    b) clasa B - peşteri cu sectoare de importanţã naţionalã, care se disting prin mãrime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic;
    c) clasa C - peşteri cu sectoare de importanţã localã, protejate pentru semnificaţia lor geologicã, peisagisticã, hidrologicã, istoricã, biodiversitate, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor;
    d) clasa D - peşteri de dimensiuni mici sau medii fãrã o valoare explicitã, dar importante pentru geologia, biodiversitatea şi evoluţia unei regiuni, al cãror spaţiu trebuie conservat şi protejat de poluare sau distrugeri.
    (5^1) Clasa unei peşteri va fi datã de clasa sectorului cu nivelul cel mai ridicat de conservare şi protecţie, unde clasa A este cea mai ridicatã, nivelurile scãzând în ordine alfabeticã pânã la clasa D. În cazul marilor reţele subterane, când situaţia o cere, spaţiul unei peşteri poate fi clasificat în sectoare, care au clase de protecţie diferitã.
    (5^2) Pentru încadrarea/reîncadrarea peşterilor sau sectoarelor de peşteri în clasele A, B, C şi D, se constituie, prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, Comisia Patrimoniului Speologic, care funcţioneazã sub coordonarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, pe baza unui regulament propriu, parte a ordinului de constituire. Comisia Patrimoniului Speologic este formatã din specialişti ai Institutului de Speologie «Emil Racoviţã» al Academiei Române, ai Federaţiei Române de Speologie şi ai altor instituţii şi organizaţii naţionale cu competenţe în domeniul explorãrii, protecţiei şi conservãrii patrimoniului speologic.
    (6) Încadrarea/Reîncadrarea peşterilor în clasele A, B, C şi D se face prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, pe baza unor fundamentãri ştiinţifice însuşite şi aprobate de Comisia Patrimoniului Speologic. Pânã la stabilirea legalã a clasei sale de protecţie, orice peşterã existentã sau nou descoperitã beneficiazã de protecţie maximã prin aplicarea prevederilor art. 44.
    (7) Peşterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei modificãri a factorilor naturali sau amenajãri, cu excepţia celor destinate protejãrii peşterii şi a celor temporare necesare explorãrii lor şi/sau evacuãrii victimelor în caz de accident. Ele pot face obiectul explorãrilor speologice, cercetãrii ştiinţifice, turismului speologic specializat sau al activitãţilor de documentare, pe bazã de autorizaţii emise de Comisia Patrimoniului Speologic şi cu avizul emis de administratorii/custozii ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.
    (9) Peşterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii.
    (11) Peşterile din clasa C se constituie ca rezervaţii naturale. Peşterile din clasa C pot face obiectul explorãrilor speologice, activitãţilor de documentare, cercetãrii ştiinţifice, amenajãrilor turistice sau al altor forme de valorificare, pe baza autorizaţiilor emise de Comisia Patrimoniului Speologic, cu avizul administraţiei/custodelui ariei naturale protejate în care sunt incluse.

    ART. 44
    În scopul evitãrii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
    a) colectãrile de faunã, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peşteri, efectuate fãrã autorizaţia emisã de Comisia Patrimoniului Speologic, potrivit prevederilor art. 45;
    b) utilizarea neautorizatã a peşterilor şi desfãşurarea unor activitãţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;
    c) dislocarea, vânzarea, cumpãrarea, colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor;
    d) degradarea prin inscripţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor ori în elementele de relief, cu care acestea comunicã în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice naturã;
    e) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peşterilor;
    f) efectuarea neautorizatã, în perimetrul de la suprafaţã sau în apropierea intrãrii unei peşteri protejate, a unor lucrãri cum ar fi: derocãri, defrişãri, baraje, explozii, construcţii;
    g) îngrãdirea accesului persoanelor autorizate spre intrãrile peşterilor;
    h) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din aceastã categorie.
    ART. 45
    (1) Comisia Patrimoniului Speologic are competenţa sã elibereze autorizaţii pentru:
    a) activitãţi ştiinţifice, de explorare, turism speologic specializat şi de documentare în peşteri din clasa A;
    b) sãpãturi, derocãri şi colectãri din peşteri;
    c) amenajarea infrastructurii pentru turism sau orice altã formã de utilizare ori exploatare a resurselor peşterilor.
    (2) Autorizaţia se elibereazã pe baza unei cereri scrise, care va conţine precizãri privind scopul, mijloacele, durata, proporţiile, garanţiile acţiunii şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.
    ART. 46
    (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservã eşantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic.
    (2) Inventarierea, clasificarea, protecţia şi conservarea patrimoniului geologic, precum şi elaborarea şi controlul mãsurilor de protecţie şi conservare a patrimoniului geologic, supravegherea şi controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competenţa Academiei Române şi a autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
    (3) Instituirea regimului special de protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8.
    ART. 47
    Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:
    a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;
    b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fãrã acordul celui care o administreazã;
    c) intrarea în perimetrul protejat fãrã permisul de acces eliberat de cel care îl administreazã;
    d) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publicã.
    ART. 48
    În cadrul şantierelor de exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, dupã caz, care sã vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:
    a) supravegherea permanentã a zonelor de extracţie şi conservarea materialului de provenienţã paleobiologicã sau mineralã;
    b) avertizarea lucrãtorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
    c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecţie specialã;
    d) conservarea colecţiilor de bunuri geologice de provenienţã localã;
    e) colaborarea cu conducerea şantierului şi cu autoritãţile locale;
    f) întocmirea de rapoarte periodice asupra activitãţii de conservare, care se înainteazã Academiei Române şi autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
    ART. 49
    (1) Florile de minã şi fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
    (2) Comercializarea pe piaţa internã, intracomunitarã şi exportul în orice scop al bunurilor prevãzute la alin. (1) se pot face numai cu acordul autoritãţii competente pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.
    (3) Procedura de eliberare a acordului prevãzut la alin. (2) se stabileşte prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.

    CAP. V
    Organizarea şi exercitarea controlului

    ART. 50
    (1) Controlul aplicãrii prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã se exercitã de cãtre personalul cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale:
    a) Gãrzii Naţionale de Mediu;

         b)   abrogat
    c) autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor şi structurilor teritoriale ale acesteia cu responsabilitãţi în domeniul protecţiei mediului şi, respectiv, silviculturii;
    d) structurilor de administrare şi custozilor ariilor naturale protejate;
    e) gestionarilor fondurilor de vânãtoare, pe domeniul lor de competenţã;
    f) Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe domeniul sãu de competenţã, în ceea ce priveşte activitãţile de comerţ cu specii de florã şi faunã sãlbaticã;
    g) Autoritãţii Naţionale a Vãmilor, pentru operaţiunile vamale;
    h) Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii", pentru Rezervaţia Biosferei "Delta Dunãrii";
    i) altor autoritãţi cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.
    (2) Controlul asupra respectãrii prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotãrâri ale consiliilor judeţene sau locale, se exercitã şi de personalul special împuternicit al acestora.
    (3) Orice persoanã fizicã sau juridicã are obligaţia sã furnizeze informaţiile şi datele solicitate de autoritãţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilitãţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (4) În vederea realizãrii corespunzãtoare a controlului în perimetrul şi în vecinãtatea ariilor naturale protejate, accesul personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autoritãţilor prevãzute la alin. (1) nu poate fi restricţionat, indiferent de tipul de proprietate.

    CAP. VI
    Sancţiuni

    ART. 51
    Încãlcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã atrage rãspunderea civilã, materialã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.
    ART. 52
    (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendã penalã de la 30.000 lei la 60.000 lei sãvârşirea urmãtoarelor fapte:
    a) scoaterea definitivã sau temporarã din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilã, pentru alte obiective decât cele prevãzute la art. 27 alin. (1);
    b) scoaterea definitivã sau temporarã din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate fãrã acordul administratorului sau, dupã caz, al custodelui, emis potrivit prevederilor art. 27 alin. (2);
    c) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1);

    d) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2);
    e) vânarea speciilor de pãsãri prevãzute în anexa nr. 5 C în perioadele de reproducere şi creştere a puilor;
    f) vânarea speciilor de pãsãri migratoare prevãzute în anexa nr. 5 C în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibãrit;
    g) capturarea sau uciderea speciilor de faunã sãlbaticã prevãzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E şi pentru cazurile în care se aplicã derogãri, conform prevederilor art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevãzute în anexele nr. 4 A şi 4 B cu metodele sau mijloacele prevãzute în anexa nr. 6.
    h) capturarea sau uciderea speciilor sãlbatice cu mijloace nelegale.
    i) amplasarea de construcţii, investiţii în afara zonelor de dezvoltare durabilã din ariile naturale protejate, cu excepţia celor destinate administrãrii ariei naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamitãţi naturale şi a celor realizate în scopul asigurãrii securitãţii naţionale;
    j) desfãşurarea de activitãţi în perimetrele ariilor naturale protejate sau în vecinãtatea acestora, ce pot sã genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sãlbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa avizelor administratorilor şi, respectiv, custozilor ariilor naturale protejate respective.

    (2) Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu, de cãtre organele de urmãrire penalã, în condiţiile prevãzute de Codul de procedurã penalã.
    ART. 53
    (1) Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã contravenţionalã de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice urmãtoarele fapte:
    a) nerespectarea mãsurilor de protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritãţile competente pentru protecţia mediului;
    b) îngrãdirea accesului persoanelor autorizate spre intrãrile peşterilor;
    c) neanunţarea descoperirii oricãrei peşteri;
    d) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor naturale protejate;
    e) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din aceastã categorie;
    f) intrarea în perimetrul protejat fãrã permisul de acces eliberat de administrator, respectiv custode;
    g) nedesemnarea, în cadrul şantierelor de exploatare, a persoanelor de specialitate care sã vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru;

    h) camparea pe suprafaţa ariilor naturale protejate în afara locurilor special amenajate, precum şi nerespectarea regulamentelor specifice locurilor de campare;
    i) circulaţia cu bicicletele în afara traseelor special desemnate şi semnalizate;
    j) activitãţile de turism ecvestru în afara traseelor special desemnate şi semnalizate;
    k) organizarea de manifestãri sportive, culturale, tabere, pe teritoriul ariei naturale protejate, fãrã acordul administratorului/custodelui ariei naturale protejate;

    l) accesul şi circulaţia vizitatorilor în extravilan, în habitate naturale, în afara traseelor turistice avizate şi semnalizate ca atare, pe suprafaţa ariilor naturale protejate;
    m) neevacuarea de cãtre persoanele juridice sau fizice a deşeurilor generate în urma activitãţilor proprii în ariile naturale protejate.
    (2) Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã contravenţionalã de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice şi de la 30.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice urmãtoarele fapte:
    a) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejãrii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitãţi biotice care constituie obiectul protecţiei în zonele-tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fãrã aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. e) şi alin. (9) lit. e);
    b) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitãrii unor ecosisteme necorespunzãtoare sau degradate din zonele-tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fãrã aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) şi alin. (9) lit. f);

    c) acţiunile de înlãturare a efectelor unor calamitãţi din zonele tampon din parcurile naţionale şi din parcurile naturale fãrã acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. g) şi alin. (9) lit. g);
    d) activitãţile de protecţie a pãdurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masã a dãunãtorilor forestieri care necesitã evacuarea materialului lemnos din pãdure în cantitãţi care depãşesc prevederile amenajamentelor din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fãrã acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. h) şi alin. (9) lit. h);
    e) utilizarea unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de pãdure, de ciuperci şi de plante medicinale din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fãrã acordul administratorului ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. i) şi alin. (9) lit. i);
    f) nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a)-c);
    g) nefurnizarea informaţiilor şi datelor solicitate de autoritãţile competente pentru protecţia mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru îndeplinirea responsabilitãţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã;
    h) interzicerea accesului personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale autoritãţilor prevãzute la art. 50 alin. (1), în vederea realizãrii corespunzãtoare a controlului în perimetrul şi în vecinãtatea ariilor naturale protejate;


    i) cele prevãzute la art. 16 lit. f), g) şi h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    j) amenajarea sau reamenajarea de trasee turistice, instalarea de panouri informative fãrã avizul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;
    k) abandonarea animalelor domestice pe suprafaţa ariilor naturale protejate în afara pãşunilor;
    l) hrãnirea animalelor sãlbatice de cãtre orice persoanã fizicã sau juridicã pe suprafaţa ariilor naturale protejate, cu excepţia administratorilor fondurilor cinegetice şi administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;
    m) accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sãnii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule, pe suprafaţa ariilor naturale protejate, în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere şi a terenurilor special amenajate şi semnalizate în acest scop;
    n) realizarea de sãpãturi, excavaţii şi orice alte lucrãri care modificã configuraţia naturalã a terenurilor din ariile naturale protejate fãrã avizul administratorilor sau, respectiv, custozilor acestora;
    o) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (8) lit. j).
    (3) Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã contravenţionalã de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoane juridice urmãtoarele fapte:
    a) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5);
    c) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitãrii unor ecosisteme necorespunzãtoare sau degradate fãrã respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. f);
    d) acţiunile de înlãturare a efectelor unor calamitãţi fãrã respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g);
    e) acţiunile de combatere a înmulţirii în masã a dãunãtorilor forestieri care necesitã evacuarea materialului lemnos din pãdure, în cazul în care apar focare de înmulţire, fãrã respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i);
    f) nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) şi (2);
    g) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializãrii, în stare vie sau moartã, ale oricãror pãrţi sau produse provenite de la speciile prevãzute în anexa nr. 5 E fãrã autorizaţia specialã emisã de cãtre autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, potrivit prevederilor art. 33 alin.

    h) introducerea de specii sãlbatice alohtone fãrã efectuarea unei evaluãri a impactului acestei introduceri asupra speciilor de florã şi faunã indigene, potrivit prevederilor art. 34;
    i) nerespectarea prevederilor art. 48;
    j) comercializarea pe piaţa internã, intracomunitarã şi exportul în orice scop al bunurilor prevãzute la art. 49 alin. (1) fãrã acordul autoritãţii competente pentru protecţia mediului;
    k) cele prevãzute la art. 16 lit. a), b), e), i), j) şi k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

    l) comercializarea pe piaţa internã, intracomunitarã şi exportul în orice scop al produselor derivate din focã fãrã respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009.
    (3^1) Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 3.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, urmãtoarele fapte:
    a) nerespectarea prevederilor Regulamentului ariei naturale protejate, în cazul în care fapta nu este sancţionatã prin alte acte normative;
    b) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (10);
    c) nerespectarea prevederilor art. 28^1.

    (4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la alin. (1)-(3) se fac de cãtre personalul cu atribuţii de control din cadrul autoritãţilor prevãzute la art. 50 alin. (1) lit. a), b), d)-f), h) şi i) şi alin. (2), dupã caz.
    (5) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ, agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.
    ART. 54
    Prevederile art. 53 referitoare la contravenţii se completeazã cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

    CAP. VII
    Dispoziţii finale şi tranzitorii

    ART. 55
    Anexele nr. 1-8 fac parte integrantã din prezenta ordonanţã de urgenţã şi se pot actualiza prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, cu avizul Academiei Române.

    ART. 56

    (1) La înfiinţarea prin hotãrâre a Guvernului a unui centru/a unei agenţii pentru administrarea ariilor naturale protejate, aflat/aflate în subordinea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor, atribuţiile legate de administrare vor fi preluate de cãtre aceasta.
    (1^1) Atribuţiile prevãzute la alin. (1) sunt detaliate în hotãrârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea entitãţii prevãzute la alin. (1).

    (2) Pânã la stabilirea şi adoptarea planurilor de management în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã, se aplicã planurile de management existente, zonele speciale de conservare corespunzând zonelor de protecţie integralã din prezenta ordonanţã de urgenţã.
    ART. 56^1
    (1) În cazul ariilor naturale protejate de interes naţional care şi-au pierdut valoarea şi capacitatea conservativã pentru care au fost declarate iniţial, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor poate dispune încetarea regimului de arie naturalã protejatã, în baza documentaţiei prevãzute la art. 11 alin. (1).
    (2) Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor, în cazul ariilor naturale protejate de interes naţional care şi-au pierdut valoarea de conservare pentru care au fost declarate iniţial, în baza documentaţiei prevãzute la art. 11 alin. (1), dispune încetarea regimului de arie naturalã protejatã.
    (3) Modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes naţional, în sensul delimitãrii unei precizii mai bune, se face la iniţiativa structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate în baza unui studiu ştiinţific, cu avizul consiliului ştiinţific, cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor. În cazul ariilor naturale protejate de interes naţional, fãrã limite identificate pânã la aprobarea prezentei ordonanţe de urgenţã a Guvernului prin lege, stabilirea limitelor şi modificarea lor se fac prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea custodelui ariei naturale protejate respective, în baza unui studiu ştiinţific, cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pãdurilor.

    
    ANEXA 1                 SCOPUL ŞI REGIMUL DE MANAGEMENT           al categoriilor de arii naturale protejate     În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) - c) şi alin. (2) din prezenta ordonanţã de urgenţã, scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reţeaua naţionalã de arii protejate sunt urmãtoarele:     a) Rezervaţii ştiinţifice     Rezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale protejate ale cãror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altã naturã. Mãrimea rezervaţiilor ştiinţifice este determinatã de arealul necesar pentru asigurarea integritãţii zonei protejate. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigurã un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt pãstrate într-o stare pe cât posibil neperturbatã. În aceste zone se interzice desfãşurarea oricãror activitãţi umane, cu excepţia activitãţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism cu limitãrile descrise în planurile de management, cu acordul forului ştiinţific competent şi al administratorului rezervaţiei ştiinţifice. Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internaţionalã pentru Conservarea Naturii) "Rezervaţie Naturalã Strictã: arie protejatã, administratã în principal în scopuri ştiinţifice".     b) Parcuri naţionale     Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate ale cãror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebitã sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altã naturã, oferind posibilitatea vizitãrii în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Managementul parcurilor naţionale asigurã menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturalã, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversitãţii biologice în condiţii de stabilitate ecologicã, prevenirea şi excluderea oricãrei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilã scopului atribuit. Regimul de gospodãrire se stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conservare aprobate de autoritãţile naţionale ştiinţifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţã. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cât mai puţin influenţate prin activitãţi umane. Elementele cu valoare deosebitã de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. Parcurile naţionale se întind în general pe suprafeţe mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activitãţile tradiţionale practicate numai de comunitãţile din zona parcului naţional, activitãţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naţionale corespund categoriei II IUCN "Parc naţional: arie protejatã administratã în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere".     c) Monumente ale naturii     Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale cãror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologicã, ştiinţificã, peisagisticã deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sãlbatice rare, endemice ori ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apã, cascade şi alte manifestãri şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacã monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecţie, pentru asigurarea integritãţii lor se vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent de destinaţia şi de deţinãtorul terenului.     Managementul monumentelor naturii se face dupã un regim strict de protecţie care asigurã pãstrarea trãsãturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis.     Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN "Monument natural: arie protejatã administratã în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".     d) Rezervaţii naturale     Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale cãror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mãrimea lor este determinatã de arealul necesar asigurãrii integritãţii elementelor protejate.     Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin mãsuri active de gospodãrire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejãrii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitãţi biotice. Pe lângã activitãţile ştiinţifice, dupã caz, pot fi admise activitãţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activitãţi de valorificare durabilã a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dãuneazã obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonã umedã, marinã, de resurse genetice şi altele.     Aceste rezervaţii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejatã administratã în special pentru conservare prin intervenţii de gospodãrire.     e) Parcuri naturale     Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale cãror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activitãţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonã distinctã, cu valoare semnificativã peisagisticã şi/sau culturalã, deseori cu o mare diversitate biologicã.     Managementul parcurilor naturale urmãreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitãţii habitatelor şi peisajului, promovând pãstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activitãţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.     De asemenea, se oferã publicului posibilitãţi de recreere şi turism şi se încurajeazã activitãţile ştiinţifice şi educaţionale.     Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejatã administratã în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".     f) Rezervaţii ale biosferei     Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale cãror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversitãţii biologice specifice. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apã, zone umede cu comunitãţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţionalã a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturalã, comunitãţi umane a cãror existenţã este bazatã pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltãrii durabile şi armonioase. Mãrimea rezervaţiilor biosferei este determinatã de cerinţele de protecţie şi conservare eficiente ale mediului natural şi ale diversitãţii biologice specifice.     Managementul rezervaţiilor biosferei se realizeazã conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandãrile Programului Om - Biosferã de sub egida UNESCO. Dacã în perimetrul rezervaţiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervaţiei se realizeazã cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.     Pentru asigurarea protecţiei şi conservãrii unor zone de habitat natural şi a diversitãţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologicã, de conservare şi de valorificare a resurselor, dupã cum urmeazã:     1. zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;     2. zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activitãţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia rezervaţiei;     3. zone de reconstrucţie ecologicã, în care se realizeazã mãsuri de refacere a mediului deteriorat;     4. zone de dezvoltare durabilã, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacitãţii de regenerare a resurselor.     Rezervaţiile biosferei cu aşezãri umane sunt astfel gestionate încât sã constituie modele de dezvoltare a comunitãţilor umane în armonie cu mediul natural.     g) Zone umede de importanţã internaţionalã     Zonele umede de importanţã internaţionalã sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este asigurarea protecţiei şi conservãrii siturilor naturale cu diversitatea biologicã specificã zonelor umede.     Managementul acestor zone se realizeazã în scopul conservãrii lor şi al utilizãrii durabile a resurselor biologice pe care le genereazã, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţã internaţionalã, în special ca habitat al pãsãrilor acvatice.     h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal     Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale cãror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cãrora existã elemente naturale a cãror valoare este recunoscutã ca fiind de importanţã universalã. Mãrimea arealului lor este determinatã de cerinţele pentru asigurarea integritãţii şi conservãrii elementelor supuse acestui regim de protecţie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunitãţi umane ale cãror activitãţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilã cu cerinţele de protecţie şi conservare ale sitului natural.     Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeazã în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de protecţie şi conservare, cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.                i) Arii speciale de conservare     Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale cãror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor prevãzute în anexele nr. 2 şi 3.     Managementul ariilor speciale de conservare necesitã planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management, şi mãsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitãrii deteriorãrii habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbãrii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect care nu are o legãturã directã sau nu este necesar pentru managementul ariei speciale de conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluãri adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia, conform prevederilor art. 28 din prezenta ordonanţã de urgenţã.     Ariile speciale de conservare se desemneazã prin hotãrâre a Guvernului, dupã recunoaşterea statutului lor de cãtre Comisia Europeanã, şi vor face parte din reţeaua europeanã «Natura 2000».     j) Arii de protecţie specialã avifaunisticã     Ariile de protecţie specialã avifaunisticã sunt acele arii naturale protejate ale cãror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilã a speciilor de pãsãri şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de pãsãri migratoare sãlbatice, mai ales a celor prevãzute în anexele nr. 3 şi 4 A.     Managementul ariilor speciale de protecţie se realizeazã ca şi pentru ariile speciale de conservare.     Ariile speciale de protecţie sunt desemnate prin hotãrâre a Guvernului şi fac parte din reţeaua europeanã "NATURA 2000".     k) Situri de importanţã comunitarã     Siturile de importanţã comunitarã reprezintã acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care existã, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversitãţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de rãspândire, siturile de importanţã comunitarã ar trebui sã corespundã zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii.     Propunerile de situri de importanţã comunitarã se stabilesc prin ordin al autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe baza criteriilor enunţate în anexa nr. 7.     l) Geoparcul     Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alãturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un numãr de situri de importanţã ştiinţificã, educaţionalã sau esteticã, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamântului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.     Un geoparc are limite bine definite, o suprafaţã suficient de mare şi o strategie de dezvoltare teritorialã în folosul comunitãţilor locale, a cãror existenţã este bazatã pe valorificarea resurselor naturale si culturale, pe principiul dezvoltãrii durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezãri umane astfel gestionate încât sã constituie modele de dezvoltare a comunitãţilor în armonie cu mediul natural.     Geoparcul are o structurã de administrare proprie care, în parteneriate locale şi naţionale, asigurã conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de protecţie, educaţie, cooperare în scopul dezvoltãrii socioeconomice, îmbunãtãţirii condiţiilor de viaţã din mediul rural şi întãririi identitãţii locale.     Managementul unui geoparc se realizeazã in conformitate cu strategia de dezvoltare teritorialã identificatã şi în conformitate cu recomandãrile UNESCO si Cartei Reţelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi de valorificare a resurselor, dupã cum urmeazã:     1. zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;     2. zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activitãţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia geoparcului;     3. zone de dezvoltare durabilã, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacitãţii de regenerare a resurselor.     Geoparcul reprezintã un concept lansat si susţinut de UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua Europeanã a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creatã Reţeaua Globalã (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaţionalã a funcţionarii unui geoparc şi acceptarea lui în aceste structuri se face în acord cu reglementãrile stabilite de UNESCO şi de Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor.     ANEXA 2                             TIPURI     de habitate naturale a cãror conservare necesitã declararea ariilor speciale de conservare     Un asterisc înaintea numelui habitatului semnificã faptul cã este un habitat prioritar.


*ST*

*T*

 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    Cod  "NATURA                       Denumirea tipului de habitat   2000" ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1110   Maluri nisipoase acoperite permanent cu un strat mic de apã marinã; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1140   Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip neacoperite de apã; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1150  *Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1160   Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1210   Vegetaţie anualã la linia de ţãrm; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1220   Vegetaţie perenã a ţãrmurilor stâncoase; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1310   Salicornia şi alte specii anuale care colonizeazã regiunile          mlãştinoase sau nisipoase; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1340  *Pajişti sãrãturate continentale; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1530   Stepe şi mlaştini sãrãturate panonice; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   2330   Dune continentale cu pãşuni deschise cu Corynephorus şi Agrostis; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   2340  *Dune continentale panonice; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   2110   Dune mobile embrionare; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   2120   Dune mobile de-a lungul ţãrmurilor cu Ammophila arenaria (dune albe); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   2130   Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenã (dune gri); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   2160   Dune cu Hippophae rhamnoides; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   2180   Dune împãdurite din regiunea atlanticã, continentalã şi borealã; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   2190   Depresiuni umede intradunale; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   3130   Ape stãtãtoare, oligotrofe pânã la mezotrofe cu vegetaţia de          Littorelletea uniflorae şi/sau de Isoeto-Nanojuncetea; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   3140   Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţia bentonicã de Chara spp.; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   3150   Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau          Hydrocharition; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   3160   Lacuri distrofice şi bãlţi; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   31AO  *Izvoare termale din Transilvania acoperite de lotuşi; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   3220   Râuri alpine şi vegetaţia herbacee de pe malurile lor; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   3230   Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasã cu Myricaria germanica; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   3240   Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasã cu Salix elaeagnos; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   3260   Cursuri de apã din pajiştile montane cu vegetaţia de Ranunculion          fluitantis şi Callitricho-Batrachian; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   3270   Râuri cu maluri nãmoloase cu vegetaţie de Chenopodian rubri şi          Bidentian p.p.; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   4060   Pajişti alpine şi boreale; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   4030   Pajişti uscate; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   4070  *Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum          hirsuti); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   40AO  *Tufişuri subcontinentale peri-panonice; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   40CO  *Tufãrişuri de foioase ponto-sarmatice; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   5130   Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6110  *Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6120  *Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice; pajişti xerofile calcaroase          pe nisip; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6150   Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6170   Pajişti calcaroase alpine şi subalpine; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6190   Pajişti panonice de stâncãrii (Stipo-festucetalia palentis); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6210   Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri          pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6220  *Pseudostepe cu iarbã şi plante anuale de Thero-Brachypodietea; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6230  *Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale          zonelor muntoase; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6240  *Pajişti stepice subpanonice; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6250  *Pajişti stepice panonice pe loess; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6260  *Pajişti panonice nisipoase; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6290   Stepe ponto-panonice vestice; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   62CO  *Stepe ponto-sarmatice; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   62DO   Pajisti acidofile Oro-Moesiene; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6410   Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase          (Molinion caeruleae); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6420   Pajişti umede cu ierburi înalte; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6430   Asociaţii de lizierã cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul          câmpiilor pânã la nivel montan şi alpin; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6440   Pajişti aluviale ale vãilor de râuri cu Cnidion dubii; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6510   Pajişti de altitudine joasã (Alopecurus pratensis, Sangiusorba          officinalis); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   6520   Pajişti montane; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   7110  *Turbãrii active; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   7120   Turbãrii degradate încã capabile de o regenerare naturalã; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   7130   Turbãrii de acoperire (*dacã este activã turbãria); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   7140   Mlaştini turboase de tranziţie şi turbãrii mişcãtoare; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   7150   Depresiuni pe substraturi turboase; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   7210  *Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus şi specii de Caricion          davallianae; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   7220  *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   7230   Mlaştini alcaline; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   7240  *Vegetaţie pionierã alpinã cu Caricion bicoloris-atrofuscae; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   8110   Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi          Galeopsitalia ladani); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   8120   Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane          pânã la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   8150   Grohotişuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   8160  *Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   8210   Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofiticã; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   8220   Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofiticã; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   8230   Stânci silicioase cu vegetaţie pionierã de Sedo-Scleranthion sau          Sedo albi-Veronicion dillenii; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   8240   Grohotiş şi lespezi calcaroase; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   8310   Grote neexploatate turistic; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9110   Pãduri tip Luzulo-Fagetum; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9130   Pãduri tip Asperulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9140   Pãduri subalpine medioeuropene cu Acer şi Rumex arifolius ; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9150   Pãduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9160   Pãduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean          şi cu Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9170   Stejãriş cu Galio-Carpinetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9180  *Pãduri de pantã, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9190   Stejãriş bãtrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91BO   Pãdure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91DO  *Turbãrii împãdurite; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91EO  *Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,          Alnion nicanae, Salicion albae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91FO   Pãduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau          Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91HO  *Pãduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91IO   Vegetaţie de silvostepã eurosiberianã cu Quercus spp.; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91MO   Pãduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91VO   Pãduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91XO  *Pãduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91YO   Pãduri dacice de stejar şi carpen; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91ZO   Pãduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91AA   Pãduri estice de stejar alb; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   91BA   Pãduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9410   Pãduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9420   Pãduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9260   Pãduri cu Castanea sativa; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9280   Pãduri cu Quercus frainetto; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   92AO   Galerii cu Salix alba şi Populus alba; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   95AO   Pãduri oro-mediteraneene înalte de pin; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   9530   Pãduri sub-mediteraneene de pin cu pin negru endemic. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



    ANEXA 3

                         SPECII
    de plante şi de animale a cãror conservare necesitã desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specialã avifaunisticã

    Interpretare
    1. Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea reţelei "NATURA 2000".
    2. Speciile prezentate în anexã sunt indicate:
    a) prin numele speciei ori subspeciei; sau
    b) prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei pãrţi din acel taxon.



    3. Simboluri
    Un asterisc înaintea numelui speciilor semnificã faptul cã este o specie prioritarã la nivelul Uniunii Europene.


    a) ANIMALE VERTEBRATE
    MAMIFERE
    CHIROPTERA
    Rhinolophidae
    - Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavã al lui Blasius)
    - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoavã)
    - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavã)
    - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavã)
    - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoavã al lui Mehely)
    Vespertilionidae
    - Barbastella barbastellus (Liliac cârn)
    - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi)
    - Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari)
    - Myotis blythi (Liliac comun mic)
    - Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi)
    - Myotis dasycneme (Liliac de iaz)
    - Myotis emarginatus (Liliac cãrãmiziu)
    - Myotis myotis (Liliac comun)
    RODENTIA
    Sciuridae
    - Spermophilus citellus (Citellus citellus)
    (Popândãu/Şuitã)
    Cricetidae
    - Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster românesc)
    Microtidae
    - Microtus tatricus (Şoarece de Tatra)
    Zapodidae
    - Sicista subtilis (Şoarece sãritor de stepã)
    Castoridae
    - Castor fiber (Castor)
    CARNIVORA

    Canidae
    - *Canis lupus (Lup)
    Ursidae
    - * Ursus arctos (Urs brun)
    Mustelidae
    - Lutra lutra (Vidrã, Lutrã)
    Felidae
    - Lynx lynx (Râs)
    Phocidae
    - * Monachus monachus (Vacã de mare, Focã cu burtã albã)
    ARTILODACTYLA
    Bovidae
    - * Bison bonasus (Zimbru)
    CETACEA
    - Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin cu bot gros)
    - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare)
    PĂSĂRI
    GAVIIFORMES
    Gavidae
    - Gavia stellata (Fundac mic)
    - Gavia arctica (Fundac polar, Cufundac)
    - Gavia immer (Cufundac mare)
    PELECANIFORMES
    Phalacrocoracidae
    - Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic)
    Pelecanidae
    - Pelecanus onocrotalus (Pelican comun)
    - Pelecanus crispus (Pelican creţ)
     CICONIFORMES
    Ardeidae
    - Botaurus stellaris (Bou de baltã, Buhai de baltã)
    - Ixobrychus minutus (Stârc pitic)
    - Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte)
    - Ardeola ralloides (Stârc galben)
    - Egretta garzetta (Egretã micã)
    - Egretta alba (Egretã mare)
    - Ardea purpurea (Stârc roşu)
    Ciconiidae
    - Ciconia nigra (Barzã neagrã)
    - Ciconia ciconia (Barzã albã)
    Threskiornithidae
    - Plegadis felcinellus (Ţigãnuş, Ibis negru)
    - Platalea leucorodia (Lopãtar, Stârc lopãtar)
    ANSERIFORMES
    Anatidae
    - Cygnus cygnus (Lebãdã de iarnã)
    - Anser erythropus (Gârliţã micã)
    - Branta ruficollis (Gâscã cu gât roşu)
    - Tadorna ferruginea (Cãlifar roşu)
    - Aythya nyroca (Raţã roşie, Raţã cu ochii albi)
    - Oxyura leucocephala (Raţã cu cap alb)
    FALCONIFORMES
    Accipitridae
    - Pernis apivorus (Viespar)
    - Milvus migrans (Gaie brunã, Gaie neagrã)
    - Milvus milvus (Gaie roşie, Şorliţã)
    - Haliaeetus albicilla (Codalb)
    - Neophron percnopterus (Hoitar)
    - Gypaetus barbatus (Zãganul, Vulturul bãrbos)
    - Aegypius monachus (Vultur pleşuv brun, Vultur negru)
    - Gyps fulvus (Vultur pleşuv sur)
    - Circaetus gallicus (Şerpar)
    - Circus aeruginosus (Erete de stuf)
    - Circus cyaneus (Erete vânãt)
    - Circus macrourus (Erete alb)
    - Circus pygargus (Erete sur)
    - Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte)
    - Buteo rufinus (Şorecar mare)
    - Aquila pomarina (Acvilã ţipãtoare micã)
    - Aquila clanga (Acvilã ţipãtoare mare)
    - Aquila heliaca (Acvilã de câmp)
    - Aquila chrysaetos (Acvilã de munte)
    - Hieraaetus pennatus (Acvilã piticã, Acvilã micã)
    Pandionidae
    - Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan pescar)
    Falconidae
    - Falco naumanni (Vânturel, Vinderel mic)
    - Falco vespertinus (Şoimuleţ, Vânturel de searã)
    - Falco cherrug (Şoim dunãrean)
    - Falco peregrinus (Şoim cãlãtor)
    GALLIFORMES
    Tetraornidae
    - Tetrao tetrix tetrix (Cocoş de mesteacãn)
    - Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
    GRUIFORMES
    Rallidae
    - Porzana porzana (Cresteţ pestriţ, Cresteluţ pestriţ)
    - Porzana parva (Cresteluţ mijlociu, Cresteţ mijlociu, Cresteţ cenuşiu)
    - Porzana pussilla (Cresteluţ pitic, Cresteţ pitic)
    - Crex crex (Cristei de câmp, Cârstei de câmp)
    Gruidae
    - Grus grus (Cocor)
    Otididae
    - Otis tarda (Dropie)
    CHARADRIIFORMES
    Recurvirostridae
    - Recurvirostra avosetta (Ciocîntors)
    - Himantopus himantopus (Piciorong, Cãtãligã)
    Burhinidae
    - Burhinus oedicnemus (Pasãrea ogorului)
    Glareolidae
    - Glareola pratincola (Ciovlicã ruginie)
    Charadriidae
    - Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
    - Charadrius alexandrinus (Prundãraş de sãrãturã)
    - Charadrius (Eudromias) morinellus (Prundãraş de munte)
    Scolopacidae
    - Calidris alpina (Fungaci de ţãrm)
    - Gallinago media (Becaţinã mare)
    - Numenius tenuirostris (Culic cu cioc subţire)
    - Tringa glareola (Fluierar de mlaştinã)
    - Phalaropus lobatus (Notatiţã)
    Laridae
    - Larus melanocephalus (Pescãruş cu cap negru)
    - Larus genei (Pescãruş cu cioc subţire, pescãruş roz, pescãruş rozalb)
    - Larus minutus (Pescãruş mic)
    Sternidae
    - Sterna (Gelochelidon) nilotica (Pescãriţã râzãtoare)
    - Sterna caspia (Pescãriţã mare)
    - Sterna sandvicensis (Chirã de mare)
    - Sterna hirundo (Chirã de baltã)
    - Sterna albifrons (Chirã micã)
    - Chlidonias hybridus (Chirighiţã cu obraz alb)
    - Chlidonias niger (Chirighiţã neagrã)
    STRIGIFORMES
    Strigidae
    - Bubo bubo (Buhã, Bufniţã)
    - Glaucidium passerinum (Ciuvicã)
    - Asio flammeus (Ciuf de câmp)
    - Aegolius funereus (Minuniţã)
    CAPRIMULGIFORMES
    Caprimulgidae
    - Caprimulgus europaeus (Caprimulg)
    CORACIIFORMES
    Alcedinidae
    - Alcedo atthis (Pescãraş albastru)
    Coraciidae
    - Coracias garrulus (Dumbrãveancã)
    PICIFORMES
    Picidae
    - Picus canus (Ghionoaie surã)
    - Dryocopus martius (Ciocãnitoare neagrã)
    - Dendrocopos syriacus [Ciocãnitoare (pestriţã) de grãdinã]
    - Dendrocopos medius (Ciocãnitoare de stejar)
    - Dendrocopos leucotos (Ciocãnitoare cu spate alb)
    - Picoides tridactylus (Ciocãnitoare de munte)
    PASSERIFORMES
    Alaudidae
    - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bãrãgan)
    - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol)
    - Lullula arborea (Ciocârlie de pãdure)
    Motacillidae
    - Anthus campestris (Fâsã de câmp)
    Muscicapidae/Turdinae
    - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru)
    - Luscinia svecica (Guşã vânãtã)
    Muscicapidae/Sylviinae
    - Acrocephalus paludicola (Lãcar de pipirig)
    - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltã)
    - Sylvia nisoria (Silvie porumbacã)
    Muscicapidae (Muscicarpinae)
    - Ficedula parva (Muscar mic)
    - Ficedula albicollis (Muscar gulerat)
    Laniidae
    - Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic)
    - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagrã, Sfrâncioc mic)
    Emberizidae
    - Emberiza hortulana (Presurã de grãdinã)
    REPTILE
    CHELONIA (TESTUDINES)
    Testudinidae
    - Testudo hermanni (Ţestoasã de uscat bãnãţeanã)
    - Testudo graeca (Ţestoasã de uscat dobrogeanã)
    Emydidae
    - Emys orbicularis (Broascã ţestoasã de apã)
    OPHIDIA (SERPENTES)
    Colubridae
    - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare) (inclusiv subspecia sauromates)
    Viperidae
    - Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica, Vipera ursinii renardi şi/sau forme intermediare) (Viperã de stepã)
    - * Vipera ursinii rakosiensis (Viperã de fâneaţã)
    AMFIBIENI
    CAUDATA
    Salamandridae
    - Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus) (Triton cu creastã)
    - Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus) (Triton cu creastã dobrogean)
    - Triturus montandoni (Triton carpatic)
    - Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvãnean)
    ANURA
    Discoglossidae
    - Bombina bombina (Buhai de baltã cu burta roşie)
    - Bombina variegata (Buhai de baltã cu burta galbenã)
    Pelobatidae
    - Pelobates fuscus (Broascã de pãmânt, Broasca gheboasã)
    PEŞTI
    PETROMYZONIFORMES
    Petromyzonidae
    - Eudontomyzon danfordi (Chişcar)
    - Eudontomyzon mariae
    - Eudontomyzon vladykovi
    CLUPEIFORMES
    Clupeidae
    - Alosa pontica (Scrumbie de Dunãre)
    - Alosa caspia caspia (Rizeafcã)
    SALMONIFORMES
    Salmonidae
    - Hucho hucho (Lostriţã)
    Umbridae
    - Umbra krameri (Ţigãnuş)
    PERCIFORMES
    Percidae
    - Gymnocephalus schraetzer (Rãspãr)
    - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)
    - Zingel spp.
    CYPRINIFORMES
    Cyprinidae
    - Aspius aspius (Avat)
    - Barbus meridionalis (Moioagã)
    - Chalcalburnus chalcoides (Obleţ mare)
    - Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip)
    - Gobio uranoscopus (Petroc)
    - Gobio kessleri (Petroc)
    - Leuciscus (Telestes) souffia (Clean dungat)
    - Pelecus cultratus (Sabiţã)
    - Rutilus pigus (Babuşcã de Tur)
    - Rhodeus sericeus amarus (Boarcã)
    Cobitidae
    - Cobitis elongata (Fâsã mare)
    - Cobitis taenia (Zvârlugã)
    - Misgurnis fossilis (Ţipar, Vârlan)
    - Sabanejewia aurata (Dunarinţã)
    SCORPAENIFORMES
    - Cottus gobio (Zglãvoc)
    NEVERTEBRATE
    ARTHROPODA
    CRUSTACEA
    Decapoda (Crustacei)
    - * Austropotamobius torrentium
    INSECTA
    Coleoptera (Gândaci)
    - Bolbelasmus unicornis
    - Boros schneideri
    - Buprestis splendens
    - Carabus hampei
    - Carabus hungaricus
    - Carabus variolosus
    - Cerambyx cerdo (Croitor)
    - Cucujus cinnaberinus
    - Graphoderus bilineatus
    - Lucanus cervus (Rãdaşcã)
    - Morimus funereus
    - Oxyporus mannerheimi
    - * Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru)
    - *Phryganophilus ruficollis
    - Pilemia tigrina
    - Probaticus subrugosus
    - * Pseudogaurotina excellens
    - Rhysodes sulcatus
    - * Rosalia alpina (Croitorul alpin)
    - Stephanopachys substriatus
    Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
    - Arytrura musculus
    - *Callimorpha quatripunctaria (Euplagia, Panaxia)

    - Catopta thrips
    - Colias myrmidone
    - Cucullia mixta lorica
    - Dioszeghyana schmidtii
    - Eriogaster catax
    - Euphydryas aurinia
    - Euphydryas maturna
    - Erannis ankeraria
    - Gortyna borelii lunata
    - Glyphipterix loricatella
    - Hypodryas maturna partiensis
    - Lycaene helle
    - Lycaena dispar
    - Lepidea morsei
    - Maculinea teleius
    - Maculinea nausithous
    - *Nymphalis vaualbum
    - Pseudophilotes bavius
    Odonata (Libelule)
    - Coenagrion ornatum
    - Coenagrion mercuriale
    - Cordulegaster heros
    - Leucorrhinia pecforalis
    - Ophiogomphus cecilia
    Orthoptera (Greieri şi Cosaşi)
    - Isophya harzi
    - Isophya stysi
    - Isophya costata
    - Pholidoptera transsylvanica
    - Odontopodisma rubripes
    - Paracaloptenus caloptenoides
    - Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius
    MOLLUSCA
    Gastropoda (Melci)
    - Anisus vorticulus
    - Chilostoma banaticum
    - Theodoxus transversalis
    - Vertigo angustior
    - Vertigo genesii
    - Vertigo moulinisiana
    BIVALVIA
    Unionoida (Scoici)
    - Unio crassus
    b) PLANTE
    PTERIDOPHYTA
    Marsileaceae
    - Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltã)
    Aspleniaceae
    - Asplenium adulterinum (Feriguţã, Ruginiţã)
    ANGIOSPERMAE
    Alismataceae
    - Caldesia parnassifolia (Limbariţã)
    - Luronium natans
    Boraginaceae
    - Echium russicum (Capul şarpelui)
    Campanulaceae
    - Adenophora lilifolia
    - Campanula romanica (Clopoţel dobrogean)
    - * Campanula serrata (Clopoţel)
    Caryophyllaceae
    - * Dianthus diutinus (Garofiţã)
    - Moehringia jankae (Merinanã)
    Chenopodiaceae
    - * Salicornia veneta
    Asteraceae (Compositae)
    - Centaurea jankae
    - Centaurea pontica
    - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte)
    - Cirsium brachycephalum (Pãlãmidã)
    - * Serratula lycopifolia (Gãlbinare)
    Brassicaceae (Crucifere)
    - Crambe tataria (Târtan)
    - Draba dorneri (Flãmânzicã)
    - Thlaspi jankae (Punguliţã)
    Cyperaceae
    - Eleocharis carniolica
    Droseraceae
    - Aldrovanda vesiculosa (Otrãţel)
    Poaceae (Graminae)
    - Poa granitica ssp. disparilis (Firuţã de munte)
    - Stipa danubialis (Colilie)
    Fabaceae (Leguminoase)
    - Astragalus peterffi (Cosaci)
    Iridaceae
    - Gladiolus palustris (Gladiolã)

    - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris)
    - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris)
    Lamiaceae (Labiatae)
    - Dracocephalum austriacum (Mãtãciune)
    Liliaceae
    - Colchicum arenarium (Brânduşã)
    - Tulipa hungarica (Lalea galbenã)
    Oleaceae
    - Syringa josikaea (Liliac transilvãnean, Lemnul vântului)
    Orchidaceae
    - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei)
    - Liparis loeselii (Moşişoare)
    Paeoniaceae
    - Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor)
    Ranunculaceae
    - Pulsatilla patens (Dediţei, Sisinei)
    - Pulsatilla grandis
    - *Pulsatilla pratensis ssp. hungarica (Dediţei)
    Rosaceae
    - Agrimonia pilosa (Turiţã)
    - Potentilla emilii-popii (Buruianã cu cinci degete)
    Rubiaceae
    - Galium moldavicum
    Santalaceae
    - Thesium ebracteatum (Mãciulie)
    Saxifragaceae
    - Saxifraga hirculus (Ochii şoricelului)
    Scrophulariaceae
    - Tozzia carpathica (Iarba gâtului)
    Apiaceae (Umbelliferae)
    - Angelica palustris (Angelicã de baltã)
    - Apium repens (Ţelinã)
    - *Ferula sadleriana (Aerel)

    PLANTE INFERIOARE
    Bryophyta
    - Buxbaumia viridis
    - Dichelyma capillaceum
    - Dicranum viride
    - Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus
    - Encalypta mutica
    - Mannia triandra
    - Meesia longiseta
    - Orthotrichum rogeri

    ANEXA 4 A

                     Specii de interes comunitar
        Specii de animale şi de plante care necesitã o protecţie strictã

    Speciile care figureazã în aceastã anexã sunt indicate:
    a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau
    b) prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei pãrţi din acel taxon.
    a) ANIMALE VERTEBRATE
    MAMIFERE
    MICROCHIROPTERA
    - Toate speciile
    RODENTIA
    Gliridae
    - Muscardinus avellanarius (Pârş de alun)
    - Dryomys nitedula (Pârş cu coada stufoasã)
    Sciuridae
    - Spermophilus citellus (Citellus citellus) (Popândãu,
    Şuiţã)
    Castoridae
    - Castor fiber (Castor)
    Cricetidae
    - Cricetus cricetus (Hârciog/Cãţelul pãmântului)
    - Mesocricetus newtoni (Hamsterul românesc, Grivan mic)
    Microtidae
    - * Microtus tatricus (Şoarecele de Tatra)
    Zapodidae
    - Sicista betulina (Şoarece sãritor de pãdure)
    - Sicista subtilis (Şoarece sãritor de stepã)
    CARNIVORA
    Canidae
    - Canis lupus (Lup)
    Ursidae
    - Ursus arctos (Urs brun)
    Mustelidae
    - Lutra lutra (Vidra, Lutra)
    - Mustela eversmani (Dihor de stepã)
    - Mustela lutreola (Noriţã/Nurcã)
    - Vormela peregusna (Dihorul pãtat)
    Felidae
    - Felis silvestris (Pisicã sãlbaticã)
    - Lynx lynx (Râs)
    Phocidae
    - * Monachus monachus (Focã cu burtã albã)
    ARTIODACTYLA
    Bovidae
    - * Bison bonasus (Zimbru)
    CETACEA
    - Toate speciile
    REPTILE
    TESTUDINATA
    Testudinidae
    - Testudo hermanni (Ţestoasã de uscat bãnãţeanã)
    - Testudo graeca (Ţestoasã de uscat)
    Emydidae
    - Emys orbicularis (Broascã Ţestoasã de apã)
    SAURIA
    Lacertidae
    - Lacerta agilis (Şopârlã cenuşie)
    - Lacerta trilineata (Guşter vãrgat)
    - Lacerta vivipara panonica (Şopârlã de munte)
    - Lacerta viridis (Guşter)
    - Podarcis muralis (Şopârlã de zid)
    - Podarcis taurica (Şopârlã de stepã)
    Scincidae
    - Ablepharus kitaibelli (Şopârlã micã)
    OPHIDIA
    Colubridae
    - Coluber caspius (Şarpe rãu)
    - Coronella austriaca (Şarpe de alun)
    - Elaphe longissima (Şarpele lui Esculap)
    - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)
    - Natrix tessellata (Şarpe de apã)
    Viperidae
    - Vipera ammodytes (Viperã cu corn)
    - Vipera ursinii (Viperã de stepã)
    Boidae
    - Eryx jaculus (Şarpe de stepã, Boa de nisip)
    AMFIBIENI
    CAUDATA
    Salamandridae
    - Triturus cristatus (Triton cu creastã)
    - Triturus montandoni (Triton carpatic)
    - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvãnean)
    ANURA
    Discoglossidae
    - Bombina bombina (Buhai de baltã cu burta roşie)
    - Bombina variegata (Buhai de baltã cu burta galbenã)
    Hylidae
    - Hyla arborea (Brotãcel, Buratec, Rãcãnel)
    Ranidae
    - Rana arvalis (Broascã de mlaştinã, Broascã cafenie)
    - Rana dalmatina (Broascã de pãdure)
    Pelobatidae
    - Pelobates fuscus (Broascã de pãmânt, Broascã gheboasã)
    - Pelobates syriacus (Broascã de pãmânt dobrogeanã)
    Bufonidae
    - Bufo viridis (Broascã râioasã verde)

    PEŞTI
    PERCIFORMES
    Percidae
    - Zingel zingel (Pietrar)
    - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)
    ACIPENSERIFORMES
    Acipenseridae
    - Acipenser sturio (şip)

    NEVERTEBRATE
    ARTHROPODA
    CRUSTACEA
    Decapoda (Crustacei)
    - * Austropotamobius torrontium
    INSECTA
    Coleoptera (Gândaci)
    - Bolbelasmus unicornis
    - Boros schneideri
    - Buprestis splendens
    - Carabus hampei
    - Carabus hungaricus
    - Carabus variolosus
    - Cerambyx cardo (Croitor)
    - Cucujus cinnaberinus
    - Graphoderus bilineatus
    - Lucanus cervus (Radasca)
    - Morimus funereus
    - Oxyporus mannerheimi
    - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru)
    - Phryganophilus ruficollis
    - Pilemia tigrina
    - Probaticus subrugosus
    - * Pseudogaurotina excellens
    - Rhysodes sulcatus
    - * Rosalia alpina (Croitorul alpin)
    - Stephanopachys substriatus
    Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
    - Apatura metis
    - Arytrura musculus
    - Catopta thrips
    - Colias myrmidone
    - Cucullia mixta lorica
    - Erebia sudetica radnaensis
    - Erannis ankeraria
    - Eriogaster catax
    - Euphydryas aurinia
    - Glyphipterix loricatelia
    - Gortyna borelii lunata
    - Hyles hippophaes
    - Hypodryas maturna partiensis
    - Lopinga achine
    - Lycaena dispar
    - Lychaene holle
    - * Lepidea morsei
    - Maculinea arion
    - Maculinea nausithous
    - Maculinea teleius
    - Nymphalis vaualbum
    - Parnassius mnemosyne
    - Parnassius mnemosyne
    - Parnassius apollo
    - Proserpinus proserpina
    - Pseudophilotes bavius
    - Zerynthia polyxena
    Odonata (Libelule)
    - Coenagrion ornatum
    - Coenagrion mercuriale
    - Leucorrhinia pectoralis
    - Cordulegaster heros
    - Ophiogomphus cecilia
    Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
    - Isophya harzi
    - Isophya stysi
    - Pholidoptera transsylvanica
    - Isophya costata
    - Odontopodisma rubripes
    - Paracaloptenus caloptenoides
    - Saga pedo
    - Stenobothrus eurasius
    MOLLUSCA
    Gastropoda
    - * Anisus vorticulus
    - Theodoxus transversalis
    - Chilostoma banaticum
    - Vertigo angustior
    - Vertigo genesii
    - Vertigo moulinsiana
    b) PLANTE
    Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3, cu excepţia Bryophyta, plus cele prevãzute în continuare: Scrophulariaceae
    - Lindernia procumbens


    ANEXA 4 B

                         SPECII DE INTERES NAŢIONAL
    Specii de animale şi de plante care necesitã o protecţie strictã

    Speciile care figureazã în aceastã anexã sunt indicate:
    a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau
    b) prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei pãrţi din acel taxon.
    a) ANIMALE VERTEBRATE
    MAMIFERE
    INSECTIVORA
    Soricidae
    - Sorex alpinus (Chiţcan de munte)
    - Neomys anomalus (Chiţcan de apã)
    CHIROPTERA
    Vespertilionidae
    - Vespertilo murinus (Liliacul bicolor)
    RODENTIA
    Spalacidae
    - Spalax leucodon (Orbetele mic)
    - Spalax graecus (Orbetele mare)
    ARTIODACTYLA
    Cervidae
    - Alces alces (Elanul)
    CETATCEA
    - Delphinus delphis (Delfin)
    PĂSĂRI
    PODICIPEDIFORMES
    Podicipedidae
    - Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, Corcodel pitic)
    FALCONIFORMES
    Falconidae
    - Falco tinnunculus (Vânturel roşu, vinderel)
    - Falco subbuteo (Şoimul rândunelelor)
    GRUIFORMES
    Gruidae
    - Grus grus (Cocor)
    - Anthropoides virgo (Cocor mic)
    CHARADRIIFORMES
    Scolopacidae
    - Limicola falcinellus (Fugaci de mlaştinã, Prundãraş de nãmol)
    - Actitis hypoleucos (Fluierar de munte)
    - Arenaria interpres (Pietruş)
    ANSERIFORMES
    Stercorariidae
    - Stercorarius spp. (Lup de mare)
    STRIGIFORMES
    Tytonidae
    - Tyto alba (Strigã)
    Strigidae
    - Otus scops (Ciuş, Ciuf pitic)
    - Athene noctua (Cucuvea)
    CORACIFORMES
    Upupidae
    - Upupa epops (Pupãzã)
    APODIFORMES
    Meropidae
    - Merops apiaster (Prigorie)
    PICIFORMES
    Picidae
    - Picus viridis (Ghionoaia verde)
    - Jynx torquilla (Capîntorturã)
    PASSERIFORMES
    Alaudidae
    - Eremophila alpestris (Ciocârlie urecheatã)
    Motacilidae
    - Motacilla spp. (Codobaturã)
    Bombycillidae
    - Bombycilla garrulus (Mãtãsar)
    Cinclidae
    - Cinclus cinclus (Mierlã de apã, Pescãrel negru)
    Prunellidae
    - Prunella spp. (Brumãriţe)
    Turdidae
    - Erithacus rubecula (Mãcãleandru)
    - Phoenicurus spp. (Codroşi)
    - Monticola saxatilis (Mierlã de piatrã)
    Remizidae
    - Remiz pendulinus (Piţigoi pungar, Boicuş)
    Sturnidae
    - Sturnus roseus (Pastor roseus) (Lãcustar)
    Emberizidae
    - Emberiza cia (Presurã de munte)
    Sylviidae
    - Cettia cetti (Stufãrica)
    - Locustella spp. (Greuşel)
    - Phylloscopus spp. (Pitulice)
    - Regulus spp. (Auşel)
    Muscicapidae
    - Muscicapa striata (Muscarul sur)
    Timaliidae
    - Panurus biarmicus (Piţigoi de stuf)
    Paridae
    - Aegithalos caudatus (Piţigoiul codat)
    Sittidae
    - Sitta europaea (Scorţarul, Toiul)
    Tichodromadidae
    - Tichodroma muraria (Fluturaşul de stâncã)
    Oriolidae
    - Oriolus oriolus (Grangurul)
    Corvidae
    - Nucifraga caryocatactes (Alunarul)
    - Corvus corax (Corbul)
    Passeridae
    - Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolã)
    Emberizidae
    - Emberiza meianocephala (Presurã cu cap negru)
    - Miliaria calandra (Presurã surã)
    Fringillidae
    - Serinus serinus (Cãnãraş)
    - Carduelis spp. (Sticleţi, Scatii, Inãriţe, Florinţi)
    - Carpodacus erythrinus (Mugurar roşu)
    - Coccothraustes coccothraustes (Botgros)
    REPTILE
    SAURIA
    Lacertidae
    - Lacerta praticola (Şopârlã de luncã)
    - Eremias arguta (Şopârliţã/şopârlã de nisip)
    Anguidae
    - Anguis fragilis (Nãpârcã, Şarpele de sticlã)
    OPHIDIA
    Colubridae
    - Coluber caspius (Şarpele de stepã, Şarpele rãu)
    Viperidae
    - Vipera berus (Viperã comunã)
    AMFIBIENI
    CAUDATA
    Salamandridae
    - Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte)
    - Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun)
    - Salamandra salamandra (Salamandrã)
    ANURA
    Bufonidae
    - Bufo bufo (Broascã râioasã brunã)
    Ranidae
    - Rana temporaria (Broascã roşie de munte)
    - Rana lessonae (Broascã verde de baltã)
    PEŞTI
    SALMONIFORMES
    Salmonidae
    - Hucho hucho (Lostriţã)
    CYPRINIFORMES
    Cyprinidae
    - Scardinius racovitzai (Roşioarã de Peţea)
    - Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernuşcã)
    - Carassius carassius (Caracudã)
    GADIFORMES
    Gadidae
    - Lota lota (Mihalţ)
    PERCIFORMES
    Percidae
    - Stizostedion volgensis (Şalãu vãrgat)
    - Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete)
    - Percarina demidoffi (Percarina)
    Gobiidae
    - Proterorhinus marmoratus (Guvid de baltã)
    - Neogobius syrman (Guvid de Babadag)
    SCORPAENIFORMES
    Cottidae
    - Cottus poecilopus
    NEVERTEBRATE
    ARTHROPODA
    INSECTA
    Coleoptera (Gândaci)
    - Chrysobothrys leonhardi
    - Scarabaeus affinis
    - Brachyta balcanica
    - Pedostrangalia verticalis
    - Calchaenesthes oblongomaculata
    - Neodorcadion exornatum
    - Xylosteus spinolae spinolae
    Lepidoptera (Fluturi diurni şi nocturni)
    - Apatura metis
    - Arethusana arethusa arethusa
    - Argynnis laodice
    - Aricia (Eumedonia) eumedon
    - Boloria (Clossiana) titania transsylvanica
    - Boloria aquilonaris
    - Catocala diversa
    - Coenonympha leander
    - Coenonympha tullia tullia
    - Colias chrysotheme
    - Conisania poelli ostrogovichi
    - Cucullia balsamitae
    - Cuculia biornata
    - Cuculia gnaphalii
    - Cupido osiris
    - Dasypolia templi koenigi
    - Diachrysia chryson deltaica
    - Erebia sudetica radnaensis
    - Erebia pharte
    - Erebia gorge
    - Erebia melas runcensis
    - Erebia melas carpathicola
    - Euchloe ausonia taurica
    - Everes alcetas
    - Grammia quenseli
    - Heteropterus morpheus
    - Hyponephele lupinus lupinus
    - Hyponephele lycaon
    - Kentrochrysalis elegans steffensi
    - Kirinia roxelana
    - Lasiocampa eversmanni
    - Lamonia balcanica
    - Lychaena hippothoe hippothoe
    - Maculinea alcon
    - Muschampia cribrellum
    - Muschampia tessellum
    - Neptis hylas (sappho)
    - Oxytripia orbiculosa
    - Paradrymonia vittata bulgarica
    - Pericalia matronula
    - Peridea korbi herculana
    - Phyllodesma ilicifolia ilicifolia
    - Pieris ergane
    - Plebeius sephirus
    - Piusia putnami gracilis
    - Plusidia cheiranthi
    - Polia cherrug
    - Potyommatus amandus
    - Pseudophilotes bavius egea
    - Psodos quadrifaria
    - Pyrgus sidae sidae
    - Pyrocieptria cora
    - Rileyiana fovea
    - Rhypariorides metelkana
    - Schinia cognata
    - Schistostege decussata dioszeghyi
    - Spaelotis suecica gylkosi
    - Tomares nogelii dobrogensis
    - Zerynthia (Allancastria) cerisy ferdinandi
    - Zygaena laeta orientis
    - Zygaena nevadensis gheorghenica
    Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
    - Capraiscola ebneri
    - Chorthippus acroleucus
    - Isophya dobrogensis
    - Metrioptera domogledi
    - Miramella (Capraiuscola) ebneri
    - Odontopodisma acuminata
    - Odontopodisma carpathica
    - Odontopodisma montana
    - Onconotus servillei
    - Podismopsis transsylvanica
    - Poecilimon intermedius
    - Uvarovitettix transsylvanica
    - Zubovskya banatica
    MOLLUSCA
    Gastropoda (Melci)
    - Alopia sp.
    - Bathyomphalus contortus
    - Cochlodina marisi
    - Graciliaria inserta
    - Gyraulus crista
    - Herilla ziegleri dacica
    - Holandrina holandri
    - Melanopsis parreyssi
    - Physa fontinalis
    - Psudalinda sp.
    - Serrulina serrulata
    - Theodoxus prevostianus
    Bivalvia
    - Adacna fragilis
    - Hypanis plicata relicta
    - Monodacna colorata
    - Pseudanodonta complanata
    b) PLANTE
    Asteraceae
    - Achillea impatiens
    - Andryala levitomentosa
    - Artemisia lerchiana
    - Centaurea ruthenica
    - Centaurea varnensis
    Brassicaceae
    - Alyssum caliacre
    Caryophyllaceae
    - Dianthus dobrogensis
    - Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus
    - Silene thymifolia
    - Stellaria longifolia
    Cyperaceae
    - Carex chordorrhiza
    - Carex lachenalii
    - Rhynchospora alba
    - Schoenus ferugineus
    Euphorbiaceae
    - Euphorbia carpatica
    Fabaceae
    - Astragalus excapus
    Dipsacaceae
    - Cephalaria radiata
    Ericaceae
    - Arctostaphylos uva-ursi (Strugurii ursului)
    - Vaccinium uliginosus
    Gentianaceae
    - Lomantogonium carinthiacum
    Liliaceae
    - Tofieldia calycuta
    Linaceae
    - Linum pallasianum ssp. borzaeanum
    Lycopodiaceae
    - Lycopodium inundatum
    Salicaceae
    - Salix bicolor
    Scrophulariaceae
    - Pedicularis sylvatica (Vârtejul pãmântului)
    Paeoniaceae
    - Paeonia tenuifolia (Bujor)
    Poaceae
    - Corynephorus canescens
    - Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare)
    - Leymus sabulosus (Perişor)
    - Sesleria uliginosa
    Polygonaceae
    - Polygonum alpinum (Troscot de munte)
    Portulacaceae
    - Montia minor
    Rosaceae
    - Potentilla haynaldiana
    Zygophyllaceae
    - Nitraria schoberi (Gãrdurariţã)


    ANEXA 5 A

                      SPECII DE INTERES COMUNITAR
    Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de pãsãri, a cãror prelevare din naturã şi exploatare fac obiectul mãsurilor de management

    Speciile care figureazã în aceastã anexã sunt indicate:
    a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau
    b) prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei pãrţi din acel taxon.
    a) ANIMALE
    VERTEBRATE
    MAMIFERE
    CARNIVORA
    Canidae
    - Canis aureus (Şacal/Lup auriu)
    Mustelidae
    - Martes martes (Jder de copac)
    - Mustela putorius (Dihor de casã)
    ARTIODACTYLA
    Bovidae
    - Rupicapra rupicapra (Caprã neagrã)
    AMFIBIENI
    ANURA
    Ranidae
    - Rana esculenta (Broascã verde de lac)
    - Rana ridibunda (Broascã verde mare de lac)
    - Rana temporaria (Broascã roşie de munte)
    PEŞTI
    ACIPENSERIFORMES
    Acipenseridae
    - Toate speciile
    CLUPEIFORMES
    Clupeidae
    - Alosa spp. (Scrumbii)
    SALMONIFORMES
    Salmonidae
    - Thymallus thymallus (Lipanul)
    Cyprinidae
    - Barbus barbus (Mreana)
    - Barbus meridionalis (Moioagã)
    - Rutilus pigus (Babuşcã de Tur)
    PERCIFORMES
    Percidae
    - Zingel zingel (Pietrar)
    NEVERTEBRATE
    MOLLUSCA
    GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA
    Helicidae
    - Helix pomatia (Melcul de livadã)
    HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE
    Hirudinidae
    - Hirudo medicinalis (Lipitoare medicinalã)
    ARTHROPODA
    CRUSTACEA-DECAPODA
    Astacidae
    - Astacus astacus (Rac de râu)
    b) PLANTE
    LICHENES
    Cladoniaceae
    - Cladonia subgenus Cladina
    BRYOPHYTA
    MUSCI
    Leucobryaceae
    - Leucobryum glaucum
    Sphagnaceae
    - Sphagnum spp. (Muşchi de turbã)
    PTERIDOPHYTA
    - Lycopodium spp. (Pedicuţã)
    ANGIOSPERMAE
    Amaryllidaceae
    - Galanthus nivalis (Ghiocel alb)
    Asteraceae (Compositae)
    - Amica montana (Arnicã)
    - Artemisia eriantha
    Gentianaceae
    - Gentiana lutea (Ghinţurã)
    Lilliaceae
    - Ruscus acuteatus (Ghimpe)

    ANEXA 5 B




                   SPECII DE ANIMALE DE INTERES NAŢIONAL
       ale cãror prelevare din naturã şi exploatare fac obiectul
                      mãsurilor de management

    Speciile care figureazã în aceastã anexã sunt indicate:
    a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau
    b) prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei pãrţi din acel taxon.
    a) ANIMALE VERTEBRATE
    MAMIFERE
    LAGOMORPHA
    Lepuridae
    - Lepus europaeus (Iepure de câmp)
    - Oryctolagus cuniculus (Iepurele de vizuinã)
    RODENTIA
    Sciuridae
    - Sciurus vulgaris (Veveriţã)
    - Marmota marmota (Marmotã)
    Myocastoridae
    - Myocastor coypus (Nutrie)
    Muridae
    - Ordratra zibethicus
    CARNIVORA
    Canidae
    - Nyctereutes procyonoides (Câine enot/Bursuc cu barbã)
    - Vulpes vulpes (Vulpe)
    Mustelidae
    - Martes foina (Jder de piatrã/Beicã)
    - Mustela erminea (Helge/Herminã)
    - Mustela nivalis (Nevãstuicã)
    - Mustela vison (Nurcã Americanã)
    - Meles meles (Bursuc/Viezure)
    ARTIODACTYLA
    Cervidae
    - Capreolus capreolus (Cãprioarã)
    - Cervus elaphus (Cerb)
    - Dama dama (Cerb lopãtar)
    - Ovis ammon musimon (Muflon)
    Suidae
    - Sus scrofa (Mistreţ)
    PEŞTI
    PERCIFORMES
    Gobiidae
    - Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap mare)
    - Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de iarbã)
    - Mesogobius batrachocephalus (Hanos)


    ANEXA 5 C

                 SPECII DE INTERES COMUNITAR
               a cãror vânãtoare este permisã

    PĂSĂRI
    ANSERIFORMES
    Anatidae
    - Anser albifrons (Gârliţã mare)
    - Anser fabalis (Gâscã de semãnãturã)
    - Anser anser (Gâscã de varã)
    - Anas penelope (Raţã fluierãtoare)
    - Anas platyrhynchos (Raţã mare)
    - Anas crecca (Raţã piticã)
    - Anas clypeata (Raţã lingurar)
    - Anas strepera (Raţã pestriţã)
    - Anas acuta (Raţã suliţar)
    - Anas querquedula (Raţã cârâitoare)
    - Aythya ferina (Raţã cu cap castaniu)
    - Aythya fuligula (Raţã moţatã)
    - Aythya marila (Raţã cu cap negru)
    - Bucephala clangula (Raţã sunãtoare)
    GALLIFORMES
    Tetraonidae
    - Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) (Ierunca)
    - Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
    Phasianidae
    - Perdix perdix (Potârniche)
    - Coturnix coturnix (Prepeliţã)
    - Phasianus colchicus (Fazan)
    GRUIFORMES
    Rallidae
    - Gallinula chloropus (Gãinuşã de baltã)
    - Fulica atra (Lişiţã)
    CHARADRIIFORMES
    Scolopacidae
    - Lymnocryptes minimus (Becaţinã micã)
    - Gallinago gallinago (Becaţinã comunã)
    - Scolopax rusticola (Sitarul de pãdure)
    COLUMBIFORMES
    Columbidae
    - Columba oenas (Porumbel de scorburã)
    - Columba palumbus (Porumbel gulerat)
    - Streptopelia decaocto (Guguştiuc)
    - Streptopelia turtur (Turturicã)
    PASERIFORMES
    Alaudidae
    - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp)
    Corvidae
    - Garrulus glandarius (Gaiţã)
    - Pica pica (Coţofanã)
    - Corvus monedula (Stãncuţã)
    - Corvus frugilegus (Cioarã de semãnãturã)
    - Corvus corone corone (Cioarã neagrã)
    - Corvus corone cornix (Cioarã grivã)
    - Corvus corone sardonius (Cioarã grivã sudicã)
    Sturnidae
    - Sturnus vulgaris (Graurul comun)
    - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean)
    Turdidae/Muscicapidae
    - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc)
    - Turdus philomelos (Sturzul cântãtor)
    - Turdus iliacus (Sturzul de vii)
    - Turdus pilaris (Cocoşar)


    ANEXA 5 D

                  SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR
                    a cãror comercializare este permisã

    ANSERIFORMES
    Anatidae
    - Anas platyrhynchos (Raţã mare)
    GALLIFORMES
    Phasianidae
    - Perdix perdix (Potârniche)
    - Phasianus colchicus (Fazan)
    COLUMBIFORMES
    Columbidae
    - Columba palumbus (Porumbel gulerat)


    ANEXA 5 E

                SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR
        a cãror comercializare este permisã în condiţii speciale

    ANSERIFORMES
    Anatidae
    - Anser albifrons albifrons (Gârliţa mare)
    - Anser anser (Gâsca mare)
    - Anas penelope (Raţa fluierãtoare)
    - Anas crecca (Raţa micã)
    - Anas acuta (Raţa suliţar)
    - Anas clypeata (Raţa lingurar)
    - Aythya ferina (Raţa cu cap castaniu)
    - Aythya fuligula (Raţa moţatã)
    - Aythya marila (Raţa cu cap negru)
    - Melanitta nigra (Raţa neagrã)
    GALLIFORMES
    Tetraonidae
    - Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
    GRUIFORMES
    Rallidae
    - Fulica atra (Lişiţa)
    CHARADRIIFORMES
    Charadriide
    - Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
    Scolopacidae
    - Lymnocryptes minimus (Becaţina micã)
    - Gallinago gallinago (Becaţina comunã)
    - Scolopax rusticola (Sitar de pãdure)


    ANEXA 6

                       METODE ŞI MIJLOACE
    de capturã şi ucidere şi modalitãţi de deplasare interzise în vederea capturãrii sau uciderii

    a) Mijloace neselective:
    MAMIFERE
    - Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momealã vie;
    - Aparaturã audio, dispozitive electrice şi electronice capabile sã le ucidã sau sã le ameţeascã;
    - Surse luminoase artificiale;
    - Oglinzi şi alte mijloace ce pot cauza orbirea;
    - Mijloace de luminare a ţintelor;
    - Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
    - Explozivi;
    - Fileuri/nãvoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
    - Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
    - Arbalete;
    - Otrãvuri şi momeli otrãvite sau care conţin anestezice;
    - Gazare sau afumare;
    - Arme semiautomate sau automate al cãror încãrcãtor poate conţine mai mult de douã cartuşe.
    PEŞTI
    - Otrãviri;
    - Explozivi, curent electric;
    - Tipuri de plase/setci interzise.
    PĂSĂRI
    - Laţuri, sârme, cârlige, pãsãri oarbe sau mutilate, folosite ca momealã vie;
    - Aparaturã audio, dispozitive electrice şi electronice capabile sã le ucidã sau sã le ameţeascã;
    - Surse de luminã artificialã, oglinzi, dispozitive pentru luminarea ţintelor;
    - Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
    - Explozivi;
    - Plase, capcane, momeli otrãvite sau tranchilizante;
    - Arme semiautomate sau automate al cãror încãrcãtor poate conţine mai mult de douã cartuşe.
    b) Modalitãţi de deplasare:
    - Pe cale aerianã;
    - Vehicule terestre cu motor în funcţiune;
    - Bãrci care se deplaseazã cu o vitezã mai mare de 5 km pe orã. Pentru navigaţia maritimã, se poate autoriza, din motive de siguranţã, utilizarea bãrcilor cu motor cu o vitezã pânã la 18 km/h.
    Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi pãdurilor informeazã Comisia Europeanã cu privire la toate autorizaţiile acordate.

    ANEXA 7

                             CRITERII
    pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificãrii ca situri de importanţã comunitarã şi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare

    Etapa 1: Evaluarea la nivel naţional a importanţei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare şi speciile prioritare)
    A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevãzut în anexa nr. 2:
    a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;
    b) suprafaţa ariei acoperitã de tipul de habitat natural, în comparaţie cu suprafaţa totalã acoperitã de acel habitat natural în cadrul întregului teritoriu naţional;
    c) gradul de conservare a structurilor şi funcţiilor tipului de habitat natural în cauzã şi posibilitãţi de refacere/reconstrucţie;
    d) evaluarea globalã a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
    B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:
    a) mãrimea şi densitatea populaţiilor speciilor prezente în aria respectivã, în relaţie cu populaţiile prezente în cadrul întregului teritoriu naţional;
    b) gradul de conservare a trãsãturilor habitatului care este important pentru speciile respective şi pentru posibilitãţile de restaurare;
    c) gradul de izolare a populaţiilor prezente în situl respectiv în relaţie cu distribuţia naturalã a speciilor;
    d) evaluarea globalã a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.
    C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele naţionale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanţã comunitarã, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecãrui habitat natural prevãzut în anexa nr. 2 sau a fiecãrei specii prevãzute în anexa nr. 3.
    D. Aceastã listã va conţine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare selectate pe baza criteriilor conţinute la lit. A şi B.
    Etapa 2: Evaluarea importanţei comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale
    1. Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanţã comunitarã.
    2. Evaluarea importanţei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avându-se în vedere contribuţia acestora pentru menţinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 şi/sau având legãturã cu "Natura 2000", va ţine seama de urmãtoarele criterii:
    a) valoarea relativã a sitului la nivel naţional;
    b) poziţia geograficã a sitului în legãturã cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 şi acolo unde acesta aparţine unui ecosistem situat pe ambele pãrţi ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;
    c) suprafaţa totalã a sitului;
    d) numãrul de habitate naturale (anexa nr. 2) şi de specii (anexele nr. 3 şi 4) prezente în situl respectiv;
    e) valoarea ecologicã globalã a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauzã.

    ANEXA 8

                      STUDII ŞI CERCETĂRI
    necesare pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizãrii durabile a populaţiilor speciilor de pãsãri

    a) Listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate, ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora
    b) Enumererea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţã deosebitã pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibãrit
    c) Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare
    d) Evaluarea influenţei metodelor de capturare a pãsãrilor sãlbatice asupra nivelelor populaţionale
    e) Dezvoltarea sau îmbunãtãţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de pãsãri
    f) Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori ai poluãrii mediului
    g) Studierea efectelor adverse ale poluãrii chimice asupra nivelurilor populaţionale ale speciilor de pãsãri.
 

 

    
Data adaugarii: 15/04/2013 13:26:30
Numarul de comentarii: 0
CAUTARE:

Selecteaza o categorie:

Text:


Acum pe site:
Urmareste-ne pe:
Parteneri agro:
Targuri agro:
Parteneri turism: