ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 privind caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial
metodele de pescuit comercial in apele maritime si continentale
ART. 1
Prezentul ordin stabileşte caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, conform anexei care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit comercial în afara celor stabilite prin prezentul ordin este interzisã.
ART. 3
În sensul prezentului ordin, termenii şi simbolurile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
a) a = latura ochiului;
b) tex = fineţea firului;
c) Lp = lungimea posãditã;
d) Hp = înãlţimea posãditã.
ART. 4
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii
şi dezvoltãrii rurale,
Dacian Cioloş
Bucureşti, 8 iulie 2008.
Nr. 449.
ANEXÃ
Caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire
a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele
de pescuit comercial în apele maritime şi continentale
I. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele continentale, cu excepţia amenajãrilor piscicole:
A. Unelte de pescuit de tip setcã:
1. setci simple;
2. setci compuse (ave);
3. setci fixe;
4. setci în derivã.
B. Unelte de pescuit de tip capcanã:
1. vintir;
2. talian.
3. talian de baltã;
4. cuşti pentru crustacee.
C. Unelte de pescuit filtrante:
1. nãvod;
2. tifan;
3. voloc.
D. Unelte de pescuit cu cârlige:
- pripon.
E. Unelte de pescuit şi instalaţii artizanale:
1. prostovol;
2. halãu;
3. chipcel;
4. trandadaie;
5. lãptaş.
II. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele maritime:
A. Unelte de pescuit de tip setcã:
1. setci simple;
2. setci compuse (ave);
3. setci fixe;
4. setci în derivã.
B. Unelte de pescuit de tip capcanã:
1. talian marin;
2. cuşti pentru pescuit guvizi.
C. Unelte de pescuit filtrante:
1. plasã pungã;
2. traul pelagic;
3. nãvod.
D. Unelte de pescuit cu cârlige:
1. pripon;
2. paragatã.
E. Unelte de pescuit şi instalaţii artizanale:
1. voltã;
2. ţaparinã.
III. Pescuit fãrã unelte: recoltarea manualã a rapanei, midiei şi stridiei
IV. Definiţii şi caracteristici ale uneltelor de pescuit la pescuitul comercial în apele continentale şi maritime:
1. plasã - reţea de fire textile care are urmãtoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (se mãsoarã în ,,mm"), mãrimea laturii ochiurilor de plasã (se mãsoarã în ,,mm"), fineţea firului (se mãsoarã în ,,tex"), lungimea şi lãţimea;
2. setcã fixã - unealtã de pescuit de tip reţea, simplã sau compusã (fãrã sirec, cu sirec), care se instaleazã în şiruri de zeci pânã la sute de metri, numite ,,lave", care sunt ancorate prin diverse metode şi rãmân în acelaşi loc în care au fost amplasate pe toatã durata procesului de pescuit;
3. setcã în derivã - unealtã de pescuit de tip reţea, simplã sau compusã, a cãrei derivã se produce datoritã efectului curenţilor apei şi al vântului asupra ambarcaţiunii de care este legatã unealta de pescuit;
4. setcã simplã - unealtã de pescuit de tip reţea, formatã dintr-un singur perete de plasã, cu diferite mãrimi ale laturilor ochiurilor de plasã, care reţine peştele prin agãţare şi încurcare şi este prevãzutã cu elemente de armare: plutitoare şi greutãţi;
5. setcã compusã (cu sirec, avã) - unealtã de pescuit de tip reţea, formatã dintr-o setcã simplã şi din 1-2 pereţi de plasã, cu mãrimea laturilor ochiurilor de plasã mult mai mare decât la setca simplã, numite sirecuri, care reţine peştele prin agãţare şi încurcare şi este prevãzutã cu elemente de armare: plutitoare, greutãţi;
a) Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele continentale:
┌────┬──────────────────────────┬─────────────┬───┬───────┬─────────┬──────────────────────┐ │Nr. │ Tipul uneltei │ Latura │Tex│ Lp │ Hp │ Sirec │ │crt.│ │ ochiurilor │ │ (m) │ (m) ├────┬─────┬─────┬─────┤ │ │ │ de plasã: │ │ │ │ a │ Tex │ L/# │ H/# │ │ │ │ a/2a (mm) │ │ │ │(mm)│ │.....│.....│ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 1. │Setci simple pentru oblete│ 12-30/24-60 │ 50│35-37,5│1,34-1,57│....│.....│.....│.....│ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 2. │Setci simple pentru │ 32-40/64-80 │ 50│35-37,5│2,46-3,36│....│.....│.....│.....│ │ │scrumbie ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │ 32-40/64-80 │ 76│35-37,5│2,70-3,00│ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │ 32-40/64-80 │100│35-37,5│2,70-3,00│....│.....│.....│.....│ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 3. │Setci simple(fãrã sirec) │ 40-55/80-110│ 76│35-37,5│2,80-3,85│....│.....│.....│.....│ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │ 40-60/80-120│100│35-37,5│2,80-3,10│....│.....│.....│.....│ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │ 45-60/90-120│160│35-37,5│2,80-3,10│....│.....│.....│.....│ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │50-75/100-150│220│35-37,5│2,80-3,85│....│.....│.....│.....│ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ │ │50-75/100-150│240│35-37,5│2,80-3,00│....│.....│.....│.....│ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 4. │Setci compuse pentru │ 12-30/24-60 │ 50│35-37,5│1,34-1,57│280 │ 240 │ 270 │ 5,5 │ │ │oblete │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 5. │Setci compuse pentru │ 32-40/64-80 │ 50│35-37,5│2,46-3,36│ │ │ │ │ │ │scrumbie ├─────────────┼───┼───────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ 32-40/64-80 │ 76│35-37,5│2,70-3,00│280 │ 340 │ 300 │ 4,5 │ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ 32-40/64-80 │100│35-37,5│2,70-3,00│ │ │ │ │ ├────┼──────────────────────────┼─────────────┼───┼───────┼─────────┼────┼─────┼─────┼─────┤ │ 6. │Setci compuse (cu sirec) │ 40-55/80-110│ 76│35-37,5│2,80-3,85│ │ │ │ │ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ 40-60/80-120│100│35-37,5│2,80-3,10│280 │ 340 │ 300 │ 4,5 │ │ │ ├─────────────┼───┼───────┼─────────┤ │ │ │ │ │ │ │ 45-60/90-120│160│35-37,5│2,80-3,10│ │ │ │ │ └────┴──────────────────────────┴─────────────┴───┴───────┴─────────┴────┴─────┴─────┴─────┘
b) Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele maritime:
┌────┬───────────────────────────────┬───────────────┬───────┬───────┬─────────┐ │Nr. │ Tipul uneltei │ Latura │Fineţea│ Lp │ Hp │ │crt.│ │ ochiului │firului│ (m) │ (m) │ │ │ │ a/2a (mm) │ (tex) │ │ │ ├────┼───────────────────────────────┼───────────────┼───────┼───────┼─────────┤ │ 1. │Setci pentru calcan │ 200/400│ ≤160 │35-37,5│ 2 │ ├────┼───────────────────────────────┼───────────────┼───────┼───────┼─────────┤ │ 2. │Setci pentru rechin │100-120/200-240│ ≤340 │35-37,5│ 2 │ ├────┼───────────────────────────────┼───────────────┼───────┼───────┼─────────┤ │ 3. │Setci pentru scrumbie şi chefal│ 32-40/64-80│ 50│35-37,5│2,46-3,36│ │ │ ├───────────────┼───────┼───────┼─────────┤ │ │ │ 32-40/64-80│ 76│35-37,5│2,70-3,00│ │ │ ├───────────────┼───────┼───────┼─────────┤ │ │ │ 32-40/64-80│ 100│35-37,5│2,70-3,00│ ├────┼───────────────────────────────┼───────────────┼───────┼───────┼─────────┤ │ 4. │Setci pentru guvid │ 10-12/20-24│ 76│ 35 │ 1 │ └────┴───────────────────────────────┴───────────────┴───────┴───────┴─────────┘
6. unelte de pescuit de tip capcanã - unelte de pescuit staţionare, confecţionate din plasã, prevãzute cu elemente de armare şi fixare, fixate de substrat, care bareazã drumul de deplasare al peştilor, dirijându-i într-un spaţiu delimitat. Elementele caracteristice sunt: aripa, care dirijeazã peştele, oborul, care reţine peştele dirijat într-un spaţiu limitat, şi camera de prindere, care reţine peştele.
7. vintir - unealtã de pescuit de tip capcanã închisã, formatã din unul sau mai multe spaţii complet delimitate şi 1, 2, 3 aripi de dirijare a peştelui;
Caracteristici tehnice:
┌──────────────────┬─────────┬─────┬────────┬────────┐ │ Pãrţi componente │ a (mm) │ Tex │ Lp (m) │ Hp (m) │ ├──────────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┤ │Aripã │ 35 - 40 │ 340 │ 4 - 8 │ H apã │ ├──────────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┤ │Camera I │ 32 - 40 │ 340 │ │ │ ├──────────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┤ │Camera II │ 32 - 40 │ 340 │ │ │ ├──────────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┤ │Sac de colectare │ 32 - 40 │ 420 │ │ │ └──────────────────┴─────────┴─────┴────────┴────────┘
Caracteristicile tehnice ale vintirului de Razim:
┌──────────────────┬─────────┬─────┬────────┬────────┐ │ Pãrţi componente │ a (mm) │ Tex │ Lp (m) │ Hp (m) │ ├──────────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┤ │Aripã │ 40 │ 340 │ 8 - 10 │ H apã │ ├──────────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┤ │Camera I │ 40 │ 420 │ │ │ ├──────────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┤ │Camera II │ 40 │ 420 │ │ │ ├──────────────────┼─────────┼─────┼────────┼────────┤ │Sac de colectare │ 40 │ 666 │ │ │ └──────────────────┴─────────┴─────┴────────┴────────┘
8. talian de baltã - unealtã de pescuit de tip capcanã mixtã, care se foloseşte la pescuitul în apele stãtãtoare adânci, de cel puţin 2-3 m, formatã din aripã, obor şi camere de prindere;
Caracteristici tehnice:
┌──────────────────┬─────────┬───────────┬────────┬────────┐
│ Pãrţi componente │ a (mm) │ Tex │ Lp (m) │ Hp (m) │
├──────────────────┼─────────┼───────────┼────────┼────────┤
│Aripã │ 32 - 50 │ 320 - 420 │ 28 │ H apã │
├──────────────────┼─────────┼───────────┼────────┼────────┤
│Obor │ 35 │ 320 - 420 │ 17 │ │
└──────────────────┴─────────┴───────────┴────────┴────────┘
Caracteristici tehnice: ┌──────────────────┬─────────┬───────────┬────────┬────────┐ │ Pãrţi componente │ a (mm) │ Tex │ Lp (m) │ Hp (m) │ ├──────────────────┼─────────┼───────────┼────────┼────────┤ │Aripa │ 40 - 50 │ 340 - 666 │ 26 │ H apã │ ├──────────────────┼─────────┼───────────┼────────┼────────┤ │Obor │ 40 - 50 │ 340 - 666 │ 20 │ │ └──────────────────┴─────────┴───────────┴────────┴────────┘
9. talian marin - unealtã de pescuit de tip capcanã, de dimensiuni mari, care se instaleazã pe adâncimi de 5-12 m, formatã dintr-o aripã, un obor şi douã camere de prindere (antecamera şi cãmara de prindere) dispuse simetric. Oborul şi camera de prindere sunt instalate paralel cu ţãrmul. Aripa are rol de dirijare a peştelui, este confecţionatã din plasã cu o lungime de 300-500 m şi este amplasatã perpendicular pe direcţia ţãrmului. Talianul marin se poate instala pe piloni sau flotori, în funcţie de adâncimea apei;
Caracteristici tehnice:
*T*
┌────────────────────┬─────────┬───────────┐ │ Pãrţi componente │ a (mm) │ Tex │ ├────────────────────┼─────────┼───────────┤ │Aripã │ 18-22 │ 240 │ ├────────────────────┼─────────┼───────────┤ │Obor │ 12 │ 240 │ ├────────────────────┼─────────┼───────────┤ │Antecamerã │ 10 │ 240 │ ├────────────────────┼─────────┼───────────┤ │Camerã de prindere │ 7 │ 240 │ └────────────────────┴─────────┴───────────┘
10. nãvod - unealtã de pescuit filtrantã înconjurãtoare care se prezintã ca o plasã lungã, simetricã/asimetricã, prevãzutã la mijloc cu sacul pentru reţinerea peştelui (matiţã);
11. tifan - unealtã de pescuit filtrantã, fãrã matiţã, având aspect de perete, cu lungimea între 50 - 100 m şi este realizatã din plasã cu aceeaşi mãrime a laturii ochiurilor;
12. voloc (bredinã) - unealtã de pescuit filtrantã, fãrã matiţã, mai scurtã decât tifanul (Lp = 40-60 m), cu înãlţimea de 3-4 m şi construitã din plasã cu aceeaşi mãrime a laturii ochiurilor, fiind folositã, în general, pentru pescuitul la mal;
13. pripon - unealtã de pescuit cu cârlige, constând dintr-o frânghie de relon lungã (ana sau hriptinã), de care sunt legate din loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevãzute cu cârlige la capete;
14. prostovol (şaşma, nãpastã, sacimã, plaşcã) - unealtã de pescuit confecţionatã artizanal, formatã dintr-o plasã tronconicã, prevãzutã la marginea exterioarã cu greutãţi de plumb care o trag la fundul apei şi o strâng, formând în apã un sac în care este prins peştele;
15. halãu (crâsnic, nãpatcã, cristaş, ciorpac, cercalã, difan, leşnic, leşteu, rociu, scãrţaş, comiheriu, posfat, prijinealã, cucã, gaie, macricã) - unealtã de pescuit alcãtuitã dintr-o plasã în formã de sac, legatã la colţuri de capetele curbate şi încrucişate a douã nuiele sau vergele metalice şi fixatã de o prãjinã lungã;
16. chipcel (cârlionţ, tirboc, cârstaş) - unealtã de pescuit cu aspect invers halãului, constituitã dintr-o plasã prinsã pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizatã pentru prinderea peştelui mãrunt;
17. trandadaie (furcã, steamp, cleştar) - unealtã de pescuit folositã la prinderea peştilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formatã din douã bucãţi de lemn de 2,30 m, prinse împreunã la un capãt, lemnele putându-se mişca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanţa maximã dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. Între lemne, în apropierea capãtului de unire, existã un altul, care nu lasã lemnele sã se închidã. De lemne se leagã o frânghie, pe care se însforeazã o plasã cu ochiurile de 40 mm, prevãzutã cu douã sirecuri cu ochiuri de 170 mm. Marginea plaselor este semicircularã şi însforatã pe o frânghie dublã de 4 m, pe care se înşirã greutãţi;
18. lãptaş - unealtã de pescuit alcãtuitã din una sau mai multe plase legate în formã de sac cu gura foarte largã;
19. plasã pungã - unealtã de pescuit de forma unui perete vertical din plasã cu care se înconjoarã o anumitã suprafaţã a apei, delimitând-o pânã la un anumit orizont, prevãzutã cu elemente de armare (flotori, greutãţi) care, dupã lansarea pe circumferinţa unui cerc, capãtã forma unui cilindru. Pentru a reţine aglomerarea de peşte înconjuratã, partea inferioarã a uneltei se strânge prin punguire, închizând volumul de apã înconjurat. Este cea mai lungã unealtã de pescuit din plasã, având 200-1.000 m sau mai mult. Dimensiunile ochiului de plasã în zona de reţinere a peştelui (priton) variazã în funcţie de specia de peşte care reprezintã obiectul pescuitului;
20. traul pelagic - unealtã de pescuit de formã tronconicã, echipatã cu un sistem de armare propriu, tractat în masa apei cu ajutorul unei nave, prin intermediul elementelor de legãturã (vaiere, intermediare, frâie).
Pentru a reţine selectiv peştii, dimensiunea ochiului de plasã de la cãmaşa sacului trebuie sã fie de:
a) a = 7-8 mm (2a = 14-16 mm) pentru şprot;
b) a =10-12 mm (2a = 20-24 mm) pentru hamsie/stavrid;
21. paragat - unealtã de pescuit cu cârlige, armatã cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv paragatul este constituit dintr-o linie principalã (ana) de care sunt prinse cârligele prin intermediul unor şnururi (petile) de lungimi şi intervale de prindere variabile. Paragatele pot fi de fund sau pelagice (în masa apei). Numãrul maxim de cârlige per paragat nu trebuie sã depãşeascã 100 de bucãţi;
22. paragat pentru rechin - unealtã de pescuit din frânghii şi şnururi cu diametrul de 5,0 mm - anaua, respectiv 2,5 mm - petila. Cârligele vor fi numãrul 3, confecţionate din oţel inoxidabil. Lungimea petilelor va fi de 0,6 m, iar distanţa dintre petile de 3 m;
23. paragat pentru guvid - unealtã de pescuit din frânghii şi şnururi cu diametrul de 2,5 mm - anaua, respectiv 0,5 mm - petila. Cârligele vor fi numãrul 1, confecţionate din oţel inoxidabil moale (pentru a se putea dezdoi atunci când se agaţã de pietre). Lungimea petilelor va fi de 0,25 m, iar distanţa dintre petile de 0,5 m;
24. voltã - unealtã de pescuit cu cârlige armate cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv volta este constituitã dintr-o linie principalã cu diametrul de 0,4-0,6 mm, echipatã la unul din capete cu un plumb cu greutate de 60-100 g, deasupra cãruia se leagã douã cârlige, numãrul 1 sau 2, prin intermediul unui fir cu lungimea de 8-10 cm şi diametrul de 0,3-0,4 mm. Primul cârlig se leagã pe linia principalã astfel încât acesta sã se afle la acelaşi orizont cu plumbul, iar cel de-al doilea, la 1 cm deasupra nodului de legãturã al primului cârlig pe linia principalã;
25. ţaparinã - unealtã de pescuit cu cârlige armate cu momeli artificiale. Din punct de vedere constructiv ţaparina este constituitã dintr-o linie principalã cu diametrul de 0,3-0,5 mm, echipatã la unul din capete cu un plumb cu greutatea de 80-100 g, deasupra cãruia se leagã 10 cârlige numãrul 2-4, prin intermediul unui fir cu lungimea de 4-5 cm şi diametrul de 0,25-0,35 mm. Primul cârlig se leagã pe linia principalã astfel încât curbura acestuia sã fie la o distanţã de 10 cm deasupra plumbului, iar urmãtoarele, la o distanţã de 12-14 cm deasupra nodului anterior.
V. Condiţii de folosire a uneltelor de pescuit
A. Condiţii generale de folosire a uneltelor de pescuit:
a) obligativitatea montãrii de mãrci furnizate de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã, pe uneltele de pescuit, înscrise în permisul de pescuit comercial;
b) uneltele de pescuit admise la practicarea pescuitului comercial sunt cele înscrise în licenţa de pescuit (tip, nr. , cod, zonã).
B. Condiţii specifice:
a) în Marea Neagrã talienele se monteazã la o distanţã de cel puţin 2 Mm (mile marine) între ele;
b) în Marea Neagrã setcile se amplaseazã la o distanţã de cel puţin 1 Mm faţã de uneltele de pescuit tip talian;
c) la pescuitul comercial sunt obligatorii marcarea uneltelor de pescuit, precum şi semnalizarea poziţiei uneltelor de pescuit cu balize (flotor);
d) pentru a se evita intersectarea accidentalã a navelor şi ambarcaţiunilor cu instalaţiile de tip talian, se impune necesitatea semnalizãrii talienelor cu sisteme specializate instalate la capãtul de larg al talianului, la o distanţã de 30 m de acesta;
e) pe timpul pescuitului poziţia lavelor de paragate şi setci va fi semnalizatã prin elemente flotante vizibile de la distanţã.
C. Interdicţii
În activitatea de pescuit în scop comercial se interzic:
a) folosirea la pescuitul în Marea Neagrã a setcilor cu mãrimea laturii ochiurilor de plasã cuprinsã între a = 40 mm şi a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm şi 2a = 200 mm, folosirea şirurilor de setci în derivã a cãror lungime totalã este mai mare de 2,5 km.
b) folosirea setcilor de calcan confecţionate din aţe cu fineţea mai micã de 6,350 m/kg şi a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagrã;
c) folosirea traulului pelagic în Marea Neagrã, sub izobata de 20 m;
d) folosirea setcilor pentru rechin în zona marinã a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii", respectiv de la ţãrm pânã la izobata de 20 m;
e) folosirea nãvoadelor în reţeaua de canale, gârle şi sahale;
f) folosirea uneltelor de tip prostovol, nãpatcã şi lãptaş, în zona Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii", cu excepţia apelor care constituie frontierã de stat;
g) folosirea nãvoadelor în Delta şi în Lunca inundabilã a Dunãrii, precum şi în Complexul Razelm-Sinoie şi în celelalte lacuri litorale, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului;
h) folosirea uneltelor de pescuit tractate de tip traul şi nãvod, pe Dunãre şi pe braţele sale;
i) folosirea uneltelor de plasã în râurile şi lacurile naturale din zona de munte;
j) folosirea oricãror unelte de pescuit în faţa gurilor de vãrsare ale Dunãrii în Marea Neagrã, pe o distanţã de 5 km în largul mãrii şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte şi de alta a braţelor Sulina şi Sfântu Gheorghe; în faţa braţului Chilia al Dunãrii lãţimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul braţului, iar spre nord pânã la limita apelor teritoriale ale României;
k) folosirea oricãror unelte de pescuit în Dunãre, în faţa gârlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a bãlţilor, pe o distanţã de câte 500 m de ambele pãrţi ale gurilor de vãrsare, precum şi în interiorul acestora, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului;
l) folosirea oricãror unelte de pescuit în faţa gurii Dunãrii - Meleaua Sfântu Gheorghe pânã la Ciotic, în aval de Ciotic, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului;
m) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgãtoare, în zona de 500 m în aval de baraj.
VI. Modul de mãsurare a ochiurilor plaselor de pescuit se face în conformitate cu Regulamentul CE nr. 517/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/1998 al Consiliului în ceea ce priveşte determinarea dimensiunilor ochiurilor de plasã şi evaluarea grosimii firului plaselor de pescuit.
