Parteneri:
Prin intermediul unor interfete grafice intuitive, special concepute pentru a fi usor de utilizat, programul de gestiune si de vanzare POB Soft Retail este simplu de folosit oricare ar fi nivelul de instruire în domeniul comertului si IT.
Fiind format din 3 module: POB Server, POB Backofiice si POB Retail, suita POB Soft permite configurarea unor retele complexe.

ORDONANTA DE URGENTA nr. 34 din 27 iunie 2012 pentru stabilirea cadrului institutional de actiune in scopul utilizarii durabile a pesticidelor pe teritoriul Romaniei

cadrul instituţional pentru realizarea utilizãrii durabile a pesticidelor



Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Obiectul
    Prezenta ordonanţã de urgenţã stabileşte cadrul instituţional pentru realizarea utilizãrii durabile a pesticidelor, prin reducerea riscurilor şi a efectelor acestora asupra sãnãtãţii umane şi a mediului, inclusiv prin promovarea gestionãrii integrate a dãunãtorilor şi a unor abordãri şi tehnici alternative, cum ar fi metode nechimice alternative pentru pesticide.
    ART. 2
    Domeniul de aplicare
    (1) Prezenta ordonanţã de urgenţã se aplicã pesticidelor, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (1) lit. j).
    (2) Prezenta ordonanţã de urgenţã se aplicã fãrã a aduce atingere oricãror altor dispoziţii ale legislaţiei naţionale, care transpun sau creeazã cadrul necesar aplicãrii directe a actelor Uniunii Europene incidente domeniului reglementat.
    (3) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã respectã principiul precauţiei în restricţionarea sau interzicerea utilizãrii pesticidelor în circumstanţe sau zone specifice.
    ART. 3
    Definiţii
    Pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos semnificã, dupã cum urmeazã:
    a) utilizator profesionist - orice persoanã care utilizeazã pesticide în cadrul activitãţii sale profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori şi liber-profesionişti, atât din sectorul agricol, cât şi din alte sectoare;
    b) distribuitor - orice persoanã fizicã sau juridicã care introduce un pesticid pe piaţã, inclusiv angrosişti, vânzãtori cu amãnuntul, vânzãtori şi furnizori;
    c) consilier - orice persoanã care a dobândit cunoştinţe corespunzãtoare şi oferã consultanţã în ceea ce priveşte gestionarea dãunãtorilor şi utilizarea în siguranţã a pesticidelor, în cadrul exercitãrii unei activitãţi profesionale sau al prestãrii unui serviciu comercial, inclusiv serviciile private de consultanţã independentã şi serviciile publice de consultanţã, agenţii comerciali, producãtorii de produse alimentare şi vânzãtorii cu amãnuntul, dacã este cazul;
    d) echipament de aplicare a pesticidelor - orice echipament special conceput pentru aplicarea pesticidelor, inclusiv accesoriile care sunt esenţiale funcţionãrii sale efective, cum ar fi duze, manometre, filtre, site şi dispozitive de curãţare a rezervorului;
    e) pulverizare aerianã - aplicarea pesticidelor dintr-o aeronavã (avion sau elicopter);
    f) gestionarea integratã a dãunãtorilor - analizarea tuturor metodelor disponibile de protecţie a plantelor şi integrarea ulterioarã a unui ansamblu de mãsuri adecvate, destinate sã inhibe dezvoltarea populaţiilor de organisme nocive şi sã pãstreze utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi a altor forme de intervenţie la niveluri care sunt justificate din punct de vedere economic şi ecologic şi care reduc sau minimizeazã riscurile pentru sãnãtatea umanã sau mediu. Gestionarea integratã a dãunãtorilor pune accentul pe creşterea unor culturi sãnãtoase prin metode care afecteazã cât mai puţin agro-ecosistemele şi încurajeazã mecanismele naturale de control al dãunãtorilor;
    g) indicator de risc - rezultatul unei metode de calcul care este utilizatã în evaluarea riscurilor pe care le prezintã pesticidele asupra sãnãtãţii umane şi/sau asupra mediului;
    h) metode nechimice - metode alternative utilizãrii produselor pentru protecţia plantelor şi pentru gestionarea organismelor dãunãtoare, care se bazeazã pe tehnici agronomice, cum sunt cele prevãzute la pct. 1 din anexa nr. 3, sau pe metode fizice sau biologice de control a organismelor dãunãtoare;
    i) apã de suprafaţã şi apã subteranã, astfel cum sunt definite la pct. 7 şi 8 din anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    j) pesticid reprezintã un produs de protecţie a plantelor, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului şi Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţã a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului, precum şi un produs biocid, astfel cum a fost definit în art. 10 lit. c) din Hotãrârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţã a produselor biocide, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    ART. 4
    Planul naţional de acţiune
    (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerul Mediului şi Pãdurilor, Ministerul Sãnãtãţii şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti" sunt autoritãţile competente pentru elaborarea Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizãrii produselor de protecţie a plantelor, denumit în continuare Plan naţional de acţiune, care va fi aprobat prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (2) În scopul elaborãrii Planului naţional de acţiune, autoritãţile desemnate prevãzute la alin. (1) şi reprezentanţii industriei de pesticide, ai asociaţiei producãtorilor agricoli şi ai Societãţii Naţionale de Protecţie a Plantelor desemneazã specialişti din toate domeniile pentru grupul de lucru coordonat de un reprezentant al Agenţiei Naţionale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale.
    (3) Planul naţional de acţiune conţine obiective cantitative, mãsuri şi calendare în vederea reducerii riscurilor şi a efectelor utilizãrii pesticidelor asupra sãnãtãţii umane şi mediului şi în vederea încurajãrii introducerii şi dezvoltãrii gestionãrii integrate a dãunãtorilor şi a unor abordãri sau tehnici alternative, pentru a reduce dependenţa deutilizarea pesticidelor.
    (4) Obiectivele Planului naţional de acţiune pot reglementa diferite domenii de interes cum ar fi: protecţia lucrãtorilor, protecţia mediului, reziduurile de pesticide, utilizarea unor tehnici sau culturi specifice.
    (5) Planul naţional de acţiune include indicatori de monitorizare a utilizãrii produselor de protecţie a plantelor care conţin substanţe active ce prezintã interes deosebit, în special dacã sunt disponibile metode alternative.
    (6) În Planul naţional de acţiune autoritãţile competente trebuie sã acorde o atenţie deosebitã produselor de protecţie a plantelor care conţin substanţe active autorizate potrivit prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasãrii pe piaţã şi a utilizãrii lor pe teritoriul României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care, atunci când sunt supuse reînnoirii autorizãrii, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 , nu îndeplinesc criteriile relevante pentru autorizare, prevãzute la pct. 3.6-3.8 din anexa II la respectivul regulament.
    (7) Pe baza indicatorilor prevãzuţi la alin. (5), autoritãţile competente desemnate prin grupul de lucru prevãzut la alin. (2) stabilesc în Planul naţional de acţiune calendare şi obiective de reducere a utilizãrii pesticidelor, în special dacã reducerea utilizãrii acestora reprezintã un mijloc potrivit de reducere a riscurilor legate de elementele prioritare prevãzute la art. 15 alin. (3) lit. c). Aceste obiective sunt intermediare sau finale. În Planul naţional de acţiune se utilizeazã toate mijloacele necesare pentru realizarea acestor obiective.
    (8) La întocmirea şi revizuirea Planului naţional de acţiune, grupul de lucru trebuie sã ţinã seama de:
    a) stabilirea mãsurilor pentru protecţia sãnãtãţii şi a mediului, implicaţiile sociale şi economice;
    b) situaţia naţionalã, regionalã şi localã specificã;
    c) opinia tuturor grupurilor relevante ale pãrţilor interesate.
    (9) Planul naţional de acţiune trebuie sã cuprindã modalitãţile de punere în aplicare a mãsurilor prevãzute la art. 5-15 pentru îndeplinirea obiectivelor prevãzute la alin. (3) şi (4).
    (10) La întocmirea Planului naţional de acţiune se iau în considerare prevederile actelor normative în vigoare care se referã la efectele utilizãrii pesticidelor, cum ar fi mãsurile planificate potrivit prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (11) Planul naţional de acţiune se comunicã Comisiei Europene şi statelor membre pânã la data de 26 noiembrie 2012.
    (12) Planul naţional de acţiune trebuie sã fie reexaminat cel puţin o datã la 5 ani şi orice modificare semnificativã a acestuia este notificatã Comisiei Europene în cel mai scurt termen.
    (13) În cadrul procesului de elaborare şi modificare a Planului naţional de acţiune autoritãţile competente aplicã dispoziţiile privind participarea publicului, prevãzute în Hotãrârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participãrii publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legãturã cu mediul.

    CAP. II
    Instruirea, comercializarea de pesticide, informarea şi programele de sensibilizare

    ART. 5
    Instruirea
    (1) Prin ordin comun al autoritãţilor desemnate la art. 4 alin. (1) se instituie sistemele de instruire şi certificare şi se stabilesc autoritãţile responsabile cu punerea în aplicare a acestora, pânã la data de 26 noiembrie 2013.
    (2) Autoritãţile responsabile stabilite la alin. (1) asigurã pentru toţi utilizatorii profesionişti, distribuitorii şi consilierii accesul la o instruire corespunzãtoare, incluzând instruirea iniţialã şi instruirea suplimentarã, în vederea dobândirii sau actualizãrii cunoştinţelor, dupã caz.
    (3) Instruirea este astfel conceputã încât utilizatorii, distribuitorii şi consilierii sã dobândeascã cunoştinţe suficiente cu privire la temele prevãzute în anexa nr. 1, luând în considerare rolurile diferite şi responsabilitãţile acestora.
    (4) Certificatele emise trebuie sã ateste dobândirea prin instruire sau prin alte forme de şcolarizare de cãtre utilizatorii profesionişti, distribuitorii şi consilierii a unor cunoştinţe necesare privind temele prevãzute în anexa nr. 1.
    (5) Sistemele de certificare trebuie sã includã cerinţe şi proceduri privind acordarea, reînnoirea şi retragerea certificatelor.
    (6) Anexa nr. 1 se modificã şi se completeazã, în raport cu evoluţiile tehnice şi ştiinţifice, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, al ministrului mediului şi pãdurilor şi al ministrului sãnãtãţii.
    ART. 6
    Cerinţe pentru comercializarea pesticidelor
    (1) Cerinţele privind comercializarea pesticidelor sunt prevãzute în Ordonanţa Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 28/2009, cu modificãrile ulterioare, şi Ordonanţa Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dãunãtorilor şi buruienilor în agriculturã şi silviculturã, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 85/1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Distribuitorii de pesticide au obligaţia de a oferi clienţilor informaţii complete privind utilizarea pesticidelor, riscurile pentru sãnãtatea umanã şi mediu, precum şi instrucţiuni şi mãsuri de siguranţã referitoare la gestionarea acestor riscuri pentru produsele în cauzã.
    (3) Micii distribuitori care vând numai produse de uz neprofesional şi nu pun în vânzare pesticide clasificate ca toxice, foarte toxice, carcinogene, mutagene sau toxice pentru reproducere de categoriile I şi II, potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţã a preparatelor periculoase, sunt scutiţi de îndeplinirea obligaţiei prevãzute la alin. (2). Produsele de protecţie a plantelor clasificate toxice, foarte toxice, nocive şi iritante, utilizate de profesionişti, trebuie sã fie însoţite de fişele tehnice cu date de securitate traduse în limba românã.
    (4) Distribuitorii care vând pesticide utilizatorilor neprofesionişti au obligaţia sã furnizeze informaţii generale cu privire la riscurile pentru sãnãtatea umanã şi mediu asociate utilizãrii pesticidelor, în special în ceea ce priveşte: pericolele, expunerea, condiţiile adecvate de depozitare, manipularea, aplicarea şi eliminarea în siguranţã a deşeurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare privind deşeurile, precum şi cu privire la soluţiile alternative cu risc minim.
    (5) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin direcţiile pentru agriculturã judeţene - unitãţile fitosanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti, ia mãsurile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la alin. (2) şi (4), prin controale periodice şi aplicarea de sancţiuni. Operaţiunile de control se efectueazã de cãtre personalul specializat prevãzut la art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 38/2009 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Fitosanitare.
    (6) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale solicitã producãtorilor de pesticide sã furnizeze tuturor pãrţilor interesate informaţiile prevãzute la alin. (4).
    (7) Mãsurile prevãzute la alin. (2) şi (3) trebuie îndeplinite pânã la data de 26 noiembrie 2015.
    ART. 7
    Informarea şi programele de sensibilizare
    (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, în colaborare cu Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), ia mãsuri în vederea informãrii publicului larg, a promovãrii şi facilitãrii programelor de informare şi sensibilizare şi pune la dispoziţia publicului informaţii precise şi echilibrate privind produsele de protecţie a plantelor, în special privind riscurile pe care acestea le prezintã, incluzând pericolele şi efectele potenţial acute şi cronice asupra sãnãtãţii umane, organismelor-neţintã şi mediului, determinate de utilizarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi utilizarea metodelor nechimice alternative.
    (2) Ministerul Sãnãtãţii instituie sisteme de colectare a informaţiilor privind cazurile de intoxicaţii acute cu pesticide, precum şi evoluţia intoxicaţiilor cronice, dacã existã, în rândul grupurilor care ar putea fi expuse periodic la pesticide, cum ar fi: operatorii, lucrãtorii din sectorul agricol sau populaţia din zonele de aplicare a pesticidelor.
    (3) Autoritãţile competente desemnate la art. 4 alin. (1) colaboreazã cu Comisia Europeanã în vederea elaborãrii unui document strategic de îndrumare privind monitorizarea şi controlul impactului utilizãrii pesticidelor asupra sãnãtãţii umane şi mediului, în scopul îmbunãtãţirii comparabilitãţii informaţiilor.

    CAP. III
    Echipamentul de aplicare a pesticidelor

    ART. 8
    Inspecţia echipamentului aflat în folosinţã
    (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, prin ordin al ministrului, desemneazã organismul care va efectua inspecţia echipamentelor de aplicare a pesticidelor şi responsabilitãţile acestuia, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (2) Inspectarea echipamentelor de aplicare a pesticidelor de uz profesional se efectueazã la intervale regulate de timp.
    (3) Perioada de timp dintre inspecţii este de maximum 5 ani pânã în 2020 şi nu depãşeşte 3 ani dupã aceastã datã.
    (4) Pânã la data de 26 noiembrie 2016, echipamentele de aplicare a pesticidelor trebuie sã fie inspectate cel puţin o datã. Dupã aceastã datã, doar echipamentele care îndeplinesc condiţiile relevante prevãzute în anexa nr. 2 pot fi utilizate în scop profesional.
    (5) Orice echipament nou este inspectat cel puţin o datã pe parcursul unei perioade de 5 ani dupã cumpãrare.
    (6) Prin excepţie de la alin. (1)-(5) şi ca urmare a evaluãrii riscurilor pentru sãnãtatea umanã şi mediu, inclusiv a evaluãrii privind scara la care se utilizeazã echipamentul, efectuatã de cãtre autoritãţile competente desemnate la art. 4 alin. (1), organismul desemnat la alin. (1) poate stabili:
    a) calendare şi perioade diferite de inspecţie pentru echipamentele de aplicare a pesticidelor care nu sunt utilizate pentru pulverizarea pesticidelor, pentru echipamentele de aplicare manualã a pesticidelor sau pentru pulverizatoarele de spate şi pentru echipamentele suplimentare de aplicare a pesticidelor, utilizate la scarã foarte redusã, care sunt enumerate în Planul naţional de acţiune prevãzut la art. 4. Nu pot fi considerate echipamente utilizate la scarã foarte redusã, indiferent de condiţii, tipurile de echipamente suplimentare de aplicare a pesticidelor, respectiv echipamentele de pulverizare amplasate în trenuri sau în aeronave şi echipamentele de pulverizare montate pe rampe mai mari de 3 metri, inclusiv cele amplasate pe echipamentele de semãnat;
    b) scutirea de la inspecţie a echipamentelor de aplicare manualã a pesticidelor sau pulverizatoarelor de spate. În acest caz, organismul desemnat se asigurã cã operatorii au fost informaţi cu privire la necesitatea de a schimba periodic accesoriile, riscurile specifice legate de echipamentul respectiv şi cu privire la utilizarea corectã a echipamentului de aplicare, potrivit prevederilor art. 5.
    (7) Prin inspecţii se verificã dacã echipamentul de aplicare a pesticidelor îndeplineşte cerinţele relevante prevãzute în anexa nr. 2, în vederea obţinerii unui grad ridicat de protecţie a sãnãtãţii umane şi a mediului.
    (8) Echipamentul de aplicare a pesticidelor care respectã standardele armonizate, stabilite la nivel european, respectã implicit cerinţele de siguranţã, de protecţie a sãnãtãţii şi a mediului.
    (9) Utilizatorii profesionişti trebuie sã efectueze periodic controale tehnice şi etalonãri ale echipamentului de aplicare a pesticidelor, conform formãrii profesionale de care au beneficiat, potrivit art. 5.
    (10) Organismul desemnat conform alin. (1) este responsabil cu punerea în aplicare a sistemelor de inspecţie.
    (11) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale stabileşte sistemele de certificare astfel concepute încât sã permitã verificarea inspecţiilor şi sã recunoascã certificatele acordate în alte state membre, potrivit cerinţelor prevãzute la alin. (7) şi (8), chiar dacã perioada care a trecut de la efectuarea ultimei inspecţii în alt stat membru este egalã sau mai micã decât perioada cuprinsã în intervalul dintre inspecţii stabilit prin prezenta ordonanţã de urgenţã.
    (12) Certificatele emise în alte state membre sunt recunoscute dacã se respectã intervalele de inspecţie menţionate la alin. (3).
    (13) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale informeazã Comisia Europeanã cu privire la sistemul de inspecţii şi efectuarea inspecţiilor.
    (14) Anexa nr. 2 se modificã şi se completeazã în raport cu evoluţiile tehnice şi ştiinţifice, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.

    CAP. IV
    Practici şi utilizãri specifice

    ART. 9
    Pulverizarea aerianã
    (1) Pulverizarea aerianã a pesticidelor este interzisã.
    (2) Prin excepţie de la alin. (1), pulverizarea aerianã poate fi permisã numai în cazuri speciale, cu condiţia respectãrii urmãtoarelor cerinţe:
    a) nu existã metode alternative viabile sau pulverizarea aerianã prezintã avantaje clare din punctul de vedere al efectelor reduse asupra sãnãtãţii umane şi a mediului, în raport cu aplicarea terestrã a pesticidelor;
    b) produsele de protecţie a plantelor utilizate trebuie sã fie aprobate nominal de Comisia Naţionalã de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor, în vederea pulverizãrii aeriene, în urma unei evaluãri specifice a riscurilor care decurg din pulverizarea aerianã. Lista produselor de protecţie a plantelor autorizate în vederea aplicãrii prin pulverizare aerianã se aprobã în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, al ministrului mediului şi pãdurilor şi al ministrului sãnãtãţii, şi se publicã pe paginile web ale celor 3 ministere;
    c) operatorul care efectueazã pulverizarea aerianã trebuie sã fie titularul unui certificat de tipul celui prevãzut la art. 5 alin. (4);
    d) operatorii aeronavelor utilizate pentru efectuarea pulverizãrii, aeronavele, precum şi echipamentele instalate pe acestea sunt certificaţi/certificate în conformitate cu reglementãrile specifice aviaţiei civile, aplicabile în România;
    e) zona unde se face pulverizarea aerianã nu trebuie sã fie situatã în imediata apropiere a zonelor rezidenţiale şi a ariilor naturale protejate şi a zonelor de protecţie situate în vecinãtatea apelor, conform art. 40 din Legea nr. 107/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. În cazul în care zona unde se face pulverizarea este situatã în imediata apropiere a zonelor accesibile publicului, în autorizaţie sunt incluse mãsuri specifice de gestionare a riscurilor pentru a se asigura cã nu existã efecte nocive asupra sãnãtãţii trecãtorilor;
    f) începând cu anul 2013, aeronavele trebuie sã fie echipate cu accesorii care sã constituie cele mai bune dispozitive tehnice existente, pentru reducerea devierii produselor pulverizate şi asigurarea unor rate de stropire cu volum redus şi ultra redus.
    (3) Condiţiile specifice în care poate fi efectuatã pulverizarea aerianã sunt prevãzute în art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 265/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale şi Ministerul Mediului şi Pãdurilor informeazã publicul cu privire la culturile, zonele, circumstanţele şi cerinţele specifice de aplicare, inclusiv condiţiile meteorologice în care poate fi permisã pulverizarea aerianã.
    (4) Orice utilizator profesionist care aplicã produse de protecţie a plantelor prin pulverizare aerianã trebuie sã prezinte direcţiei pentru agriculturã judeţene - unitãţii fitosanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti şi agenţiei judeţene pentru protecţia mediului o cerere de aprobare a planului sãu de a aplicare a produselor de protecţie a plantelor, însoţitã de documente care sã demonstreze cã sunt întrunite condiţiile menţionate la alin. (2) şi (3). Cererea de aplicare prin pulverizare aerianã în conformitate cu planul de aplicare aprobat este prezentatã în timp util autoritãţilor competente, respectiv direcţiei pentru agriculturã judeţene - unitãţii fitosanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti şi agenţiei judeţene pentru protecţia mediului. Cererea conţine informaţii cu privire la perioada provizorie în care se va efectua pulverizarea aerianã, precum şi cu privire la cantitãţile şi tipul de pesticide utilizate.
    (5) Fiecare din cele douã autoritãţi menţionate anterior, dupã evaluarea documentaţiei, în termen de maximum 7 zile calendaristice de la depunerea cererii de aprobare a planului de aplicare a produselor de protecţie a plantelor, va comunica în scris aprobarea/neaprobarea planurilor de aplicare a produselor de protecţie a plantelor prin pulverizare aerianã, Ministerul Mediului şi Pãdurilor, prin Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului, menţionând inclusiv mãsurile specifice care trebuie luate pentru avertizarea în timp util a rezidenţilor şi a trecãtorilor şi pentru protejarea mediului din vecinãtatea zonei pulverizate.
    (6) Cererile de aplicare prin pulverizare aerianã în conformitate cu planul de aplicare aprobat pentru care nu s-a primit un rãspuns cu privire la decizia luatã, în termen de 6 zile calendaristice de la depunere, se considerã aprobate.
    (7) În cazuri deosebite cum ar fi: situaţii de urgenţã generate de invazii ale agenţilor de dãunare sau în situaţii dificile de aplicare a tratamentelor terestre din cauza terenurilor denivelate, se acceptã solicitarea aplicãrii produselor de protecţie a plantelor prin pulverizare aerianã. În aceste situaţii, direcţia pentru agriculturã judeţeanã - unitatea fitosanitarã judeţeanã şi a municipiului Bucureşti şi agenţia judeţeanã pentru protecţia mediului trebuie sã aplice o procedurã acceleratã pentru a verifica dacã sunt îndeplinite condiţiile menţionate la alin. (2) şi (3), înainte de efectuarea pulverizãrii aeriene, în termen de maximum 4 zile calendaristice de la depunerea cererii de aprobare a mãsurii de aplicare prin pulverizare aerianã a pesticidelor.
    (8) Direcţia pentru agriculturã judeţeanã - unitatea fitosanitarã judeţeanã şi a municipiului Bucureşti şi agenţia judeţeanã pentru protecţia mediului monitorizeazã toate aplicãrile pesticidelor prin pulverizare aerianã, pentru a se asigura cã sunt întrunite condiţiile menţionate la alin. (2) şi (3).
    (9) Direcţia pentru agriculturã judeţeanã - unitatea fitosanitarã judeţeanã şi a municipiului Bucureşti şi agenţia judeţeanã pentru protecţia mediului înregistreazã toate cererile şi aprobãrile menţionate la alin. (4), (6) şi (7) şi pun la dispoziţia publicului informaţii relevante pe care acestea le conţin, menţionate la alin. (3).
    ART. 10
    Informarea publicului
    În Planul naţional de acţiune trebuie incluse prevederi referitoare la informarea persoanelor care ar putea fi expuse la efectul de deviere a produselor pulverizate.
    ART. 11
    Mãsuri specifice de protecţie a mediului acvatic, a zonelor limitrofe captãrilor de apã de suprafaţã şi din subteran în scopul potabilizãrii, a zãcãmintelor de ape minerale şi a captãrilor aferente, a lacurilor şi nãmolurilor terapeutice şi a zonelor de îmbãiere
    (1) Mãsurile corespunzãtoare de protecţie a mediului acvatic de efectele pesticidelor, precum şi protecţia apelor de suprafaţã destinate producerii de apã potabilã şi a aprovizionãrii cu apã potabilã sunt adoptate de Ministerul Mediului şi Pãdurilor şi Ministerul Sãnãtãţii şi sunt prevãzute în Legea nr. 107/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Hotãrârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sã le îndeplineascã apele de suprafaţã utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de mãsurare şi frecvenţa de prelevare şi analizã a probelor din apele de suprafaţã destinate producerii de apã potabilã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicatã, şi se conformeazã dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 .
    (2) Mãsurile corespunzãtoare de protecţie a surselor de ape subterane sau de suprafaţã, a zãcãmintelor de ape minerale şi captãrile aferente, a lacurilor şi nãmolurilor terapeutice de efectele pesticidelor se vor adopta conform Hotãrârii Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mãrimea zonelor de protecţie sanitarã şi hidrogeologicã.
    (3) Mãsurile specifice de protecţie pentru corpurile de apã desemnate ca ape cu scop recreaţional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbãiere, de efectele pesticidelor se vor adopta conform Hotãrârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbãiere, cu modificãrile ulterioare.
    (4) Mãsurile prevãzute la alin. (1) includ:
    a) folosirea de preferinţã a pesticidelor care nu sunt clasificate periculoase pentru mediul acvatic, potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 937/2010, şi care nu conţin substanţe periculoase prioritare, aşa cum sunt prevãzute în Legea nr. 107/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    b) utilizarea celor mai eficiente tehnici de aplicare a pesticidelor, ca utilizarea unui echipament de aplicare a pesticidelor cu deviere micã, în special în cazul culturilor verticale, cum ar fi plantaţiile de hamei, şi în cazul livezilor, podgoriilor şi pãdurilor;
    c) utilizarea mãsurilor de reducere a riscului poluãrii externe cauzate de devierea pulverizãrii, drenare şi scurgere. Mãsurile privind stabilirea zonelor-tampon de dimensiuni corespunzãtoare pentru protejarea organismelor acvatice neţintã, zonelor de protecţie pentru apa de suprafaţã şi apa subteranã şi zonelor utilizate pentru captarea apei potabile în care pesticidele nu trebuie sã fie utilizate sau depozitate sunt reglementate în Legea nr. 107/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    d) reducerea sau eliminarea aplicãrii pesticidelor pe sau dea lungul drumurilor, cãilor ferate, suprafeţelor foarte permeabile sau altor infrastructuri din apropierea apelor subterane sau de suprafaţã sau pe suprafeţe impermeabile cu risc mare de scurgere în apele de suprafaţã sau în sistemele de canalizare.
    ART. 12
    Reducerea utilizãrii pesticidelor sau a riscurilor în anumite zone
    (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerul Mediului şi Pãdurilor şi Ministerul Sãnãtãţii se asigurã cã în anumite zone specifice utilizarea pesticidelor este redusã la minimum sau interzisã, luând în considerare igiena necesarã, cerinţele de sãnãtate publicã, protecţia şi conservarea speciilor de florã şi faunã sãlbaticã, habitatele naturale menţionate în anexele la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 49/2011, şi rezultatele evaluãrii riscurilor relevante.
    (2) În aceste zone specifice sunt adoptate mãsuri adecvate de gestionare a riscurilor, şi se utilizeazã cu prioritate produse de protecţie a plantelor cu risc redus, astfel cum sunt definite la art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 , precum şi mãsuri de control biologic.
    (3) Zonele specifice prevãzute la alin. (1) sunt urmãtoarele:
    a) zonele utilizate de public sau de grupurile vulnerabile, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 14 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 , precum parcurile, grãdinile publice, terenurile de sport şi de recreere, curţile şcolilor şi terenurile de joacã şi terenurile aflate în imediata vecinãtate a instituţiilor de sãnãtate publicã;
    b) ariile naturale protejate, stabilite potrivit Legii nr. 107/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sau alte zone identificate în vederea instituirii mãsurilor de conservare necesare potrivit Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 57/2007, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 49/2011;
    c) zonele tratate recent, utilizate sau accesibile lucrãtorilor din agriculturã.
    ART. 13
    Manipularea şi depozitarea pesticidelor şi tratarea ambalajelor şi a deşeurilor de pesticide
    (1) Direcţiile pentru agriculturã judeţene - unitãţile fitosanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi comisariatele judeţene ale Gãrzii Naţionale de Mediu verificã dacã urmãtoarele operaţiuni efectuate de utilizatorii profesionişti şi, dupã caz, de distribuitori nu pun în pericol sãnãtatea umanã sau a mediului:
    a) depozitarea, manipularea, diluarea şi amestecul pesticidelor înainte de utilizare;
    b) manipularea ambalajelor şi a deşeurilor de pesticide;
    c) eliminarea amestecurilor din rezervor rãmase dupã aplicare;
    d) curãţarea echipamentului utilizat dupã aplicarea pesticidelor;
    e) recuperarea sau eliminarea deşeurilor de pesticide şi a ambalajelor acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare privind deşeurile.
    (2) Direcţiile pentru agriculturã judeţene - unitãţile fitosanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti şi agenţiile judeţene pentru protecţia mediului iau toate mãsurile necesare cu privire la pesticidele autorizate pentru utilizatorii neprofesionişti pentru a evita operaţiunile de manipulare periculoase, mãsuri care prevãd utilizarea pesticidelor cu toxicitate redusã, a produselor formulate gata de utilizare şi dimensiunea containerelor sau a ambalajelor utilizatorilor neprofesionişti.
    (3) Direcţiile pentru agriculturã judeţene - unitãţile fitosanitare, agenţiile pentru protecţia mediului şi comisariatele judeţene ale Gãrzii Naţionale de Mediu verificã dacã spaţiile de depozitare a pesticidelor pentru uz profesional sunt construite astfel încât sã împiedice emisiile accidentale, dacã amplasamentul, dimensiunile şi materialele de construcţie a depozitelor sunt corespunzãtoare scopului acestora şi dacã proprietarii depozitelor deţin autorizaţie de mediu pentru comercializare şi depozitare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului şi dezvoltãrii durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificãrile ulterioare.
    ART. 14
    Gestionarea integratã a dãunãtorilor
    (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" promoveazã gestionarea dãunãtorilor cu consum redus de pesticide şi acordã prioritate metodelor nechimice, astfel încât utilizatorii profesionişti de pesticide sã treacã la utilizarea practicilor şi produselor disponibile care prezintã cele mai mici riscuri pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu.
    (2) Gestionarea dãunãtorilor cu consum redus de pesticide include atât gestionarea integratã a dãunãtorilor, cât şi agricultura ecologicã, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologicã şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 , al cãrui cadru instituţional de aplicare a fost instituit prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale nr. 65/2010 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de supraveghere a activitãţii organismelor de control, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologicã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale şi al preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 51/56/2010 pentru aprobarea regulilor naţionale privind autorizarea importurilor de produse agroalimentare ecologice din ţãri terţe.
    (3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" stabilesc şi susţin crearea condiţiilor necesare de punere în aplicare a gestionãrii integrate a dãunãtorilor.
    (4) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" se asigurã cã utilizatorii profesionişti au la dispoziţie informaţii şi instrumente pentru monitorizarea dãunãtorilor şi pentru luarea deciziilor, precum şi servicii de consultanţã privind gestionarea integratã a dãunãtorilor.
    (5) Pânã la data de 30 iunie 2013, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale trebuie sã prezinte Comisiei Europene un raport privind punerea în aplicare a prevederilor alin. (1)-(4) şi în special privind îndeplinirea condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a gestionãrii integrate a dãunãtorilor.
    (6) Pânã la data de 1 ianuarie 2014, în Planul naţional de acţiune sunt prezentate modalitãţile prin care sunt puse în aplicare principiile generale ale gestionãrii integrate a dãunãtorilor, astfel cum sunt prevãzute în anexa nr. 3, de cãtre toţi utilizatorii profesionişti de pesticide.
    (7) Anexa nr. 3 se modificã şi se completeazã în raport cu evoluţiile tehnice şi ştiinţifice, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
    (8) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale stabileşte mãsurile necesare de stimulare a utilizatorilor profesionişti pentru punerea în aplicare, pe bazã de voluntariat, a unor ghiduri specifice anumitor culturi sau sectoare privind gestionarea integratã a dãunãtorilor.
    (9) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, AIPROM sau asociaţiile profesionale ale producãtorilor agricoli elaboreazã ghidurile prevãzute la alin. (8).
    (10) Ghidurile care sunt relevante sunt prezentate în Planul naţional de acţiune.

    CAP. V
    Indicatori, raportarea şi schimbul de informaţii

    ART. 15
    Indicatori
    (1) Indicatorii de risc armonizaţi sunt stabiliţi la nivel european.
    (2) Prin Planul naţional de acţiune se stabilesc indicatori naţionali de monitorizare a progresului.
    (3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti":
    a) calculeazã indicatorii de risc armonizaţi prevãzuţi la alin. (1), folosind datele statistice culese în conformitate cu legislaţia Uniunii în vigoare privind statisticile referitoare la produsele de protecţie a plantelor şi alte date relevante;
    b) identificã tendinţele în ceea ce priveşte utilizarea anumitor substanţe active;
    c) identificã elementele prioritare, cum ar fi: substanţele active, culturile, regiunile sau practicile care necesitã o atenţie deosebitã sau bunele practici care pot fi folosite ca exemple în vederea realizãrii obiectivelor de reducere a riscurilor şi efectelor utilizãrii pesticidelor asupra sãnãtãţii umane şi a mediului, precum şi de încurajare a dezvoltãrii şi introducerii gestionãrii integrate a dãunãtorilor şi a unor tehnici sau abordãri alternative pentru a reduce dependenţa de utilizarea pesticidelor.
    (4) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale comunicã Comisiei Europene şi celorlalte state membre rezultatele evaluãrilor desfãşurate potrivit cerinţelor prevãzute la alin. (3) şi pune la dispoziţia publicului aceste informaţii.

    CAP. VI
    Dispoziţii finale

    ART. 16
    Contravenţii
    (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
    a) nedeţinerea de cãtre operatorii care efectueazã pulverizarea aerianã a unui certificat de formare profesionalã, potrivit prevederilor art. 5;
    b) utilizarea produselor de protecţie a plantelor neaprobate pentru pulverizarea aerianã;
    c) utilizarea unor spaţii necorespunzãtoare de depozitare a pesticidelor pentru uz profesional în vederea preîntâmpinãrii emisiilor accidentale;
    d) neîndeplinirea obligaţiilor ce le revin distribuitorilor de pesticide de a oferi informaţii complete privind utilizarea pesticidelor, riscurile pentru sãnãtatea umanã şi mediu, precum şi instrucţiuni şi mãsuri de siguranţã referitoare la gestionarea acestor riscuri pentru produsele în cauzã;
    e) neîndeplinirea obligaţiilor ce le revin distribuitorilor care vând pesticide utilizatorilor neprofesionişti privind furnizarea de informaţii generale cu privire la riscurile pentru sãnãtatea umanã şi mediu asociate utilizãrii pesticidelor, în special în ceea ce priveşte: pericolele, expunerea, condiţiile adecvate de depozitare, manipularea, aplicarea şi eliminarea în siguranţã a deşeurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare privind deşeurile, precum şi cu privire la soluţiile alternative cu risc minim;
    f) utilizarea echipamentelor de aplicare a pesticidelor de uz profesional neinspectate periodic sau defecte;
    g) aplicarea aerianã a pesticidelor fãrã autorizaţie emisã de unitatea fitosanitarã judeţeanã.
    (2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) lit. a), b), c), d) şi e) se sancţioneazã cu amendã de la 3.000 lei la 5.000 lei, iar cele prevãzute la lit. f) şi g), cu amendã de la 5.000 lei la 10.000 lei.
    (3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ, agentul constatator fãcând menţiunea despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.
    (4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la alin. (1) şi (2) se realizeazã de cãtre:
    a) persoane împuternicite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 38/2009;
    b) comisarii din cadrul comisariatelor judeţene ale Gãrzii Naţionale de Mediu, pentru contravenţiile prevãzute la alin. (1) lit. c).
    ART. 17
    Prevederile referitoare la contravenţiile stabilite la art. 16 se completeazã cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    ART. 18
    Taxe şi tarife
    (1) Urmãtoarele activitãţi vor face obiectul aplicãrii unor taxe sau tarife specifice, dupã cum urmeazã:
    a) eliberarea certificatului de formare profesionalã prevãzut la art. 5 alin. (4);
    b) reînnoirea certificatului de formare profesionalã prevãzut la art. 5 alin. (4);
    c) inspecţia echipamentelor de aplicare a pesticidelor ce trebuie realizatã pânã la data de 26 noiembrie 2016, conform art. 8 alin. (4).
    (2) Prin hotãrâre a Guvernului se aprobã cuantumul şi normele metodologice privind modul de calcul şi de colectare, precum şi termenele de platã aferente taxelor sau tarifelor asociate activitãţilor prevãzute la alin. (1).
    ART. 19
    Transpunerea
    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale comunicã Comisiei Europene, dupã publicare, prezenta ordonanţã de urgenţã, precum şi textele principalelor prevederi din legislaţia naţionalã adoptate în domeniul reglementat de prezenta ordonanţã de urgenţã.
    ART. 20
    Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta ordonanţã de urgenţã.

                                       *

    Prezenta ordonanţã de urgenţã transpune prevederile Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune comunitarã în vederea utilizãrii durabile a pesticidelor, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 309 din 24 noiembrie 2009.

                                 PRIM-MINISTRU
                              VICTOR-VIOREL PONTA

                                Contrasemneazã:
                                ---------------
                 Ministrul agriculturii şi dezvoltãrii rurale,
                               Daniel Constantin

                              Ministrul sãnãtãţii,
                                  Vasile Cepoi

                        Ministrul mediului şi pãdurilor,
                                  Rovana Plumb

                 Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
                              Ovidiu Ioan Silaghi

                         Ministrul afacerilor europene,
                                 Leonard Orban

                               Viceprim-ministru,
                         ministrul finanţelor publice,
                                Florin Georgescu


    Bucureşti, 27 iunie 2012.
    Nr. 34.


    ANEXA 1

                                Teme de formare

    1. Toatã legislaţia în vigoare referitoare la pesticide şi la utilizarea acestora
    2. Impactul existenţei pe piaţa din România a produselor de protecţie a plantelor contrafãcute/ilegale, riscurile pentru sãnãtate şi mediu reprezentate de acestea şi metodele de identificare a produselor de acest tip
    3. Pericole şi riscuri asociate pesticidelor şi modalitãţile de identificare şi control ale acestora, în special:
    a) riscurile pentru operatori, rezidenţi, trecãtori, persoane care intrã în zonele tratate şi persoane care manipuleazã sau consumã produse tratate, precum şi modul în care aceste riscuri sunt agravate de factori precum fumatul;
    b) simptomele intoxicaţiilor cu pesticide şi mãsurile de prim ajutor;
    c) riscurile pentru plantele-neţintã, pentru insectele folositoare, fauna sãlbaticã, biodiversitate şi mediu în general.
    4. Noţiuni privind strategiile şi tehnicile de gestionare integratã a culturilor, principiile agriculturii ecologice, metodele biologice de luptã împotriva dãunãtorilor; informaţii privind principiile generale, precum şi orientãri specifice pentru anumite culturi sau sectoare cu privire la gestionarea integratã a dãunãtorilor
    5. Iniţiere în evaluarea comparativã la nivel de utilizator, pentru a ajuta utilizatorii profesionişti sã aleagã, într-o situaţie datã, produsul cu cele mai puţine efecte secundare asupra sãnãtãţii umane, asupra organismelor-neţintã şi asupra mediului, dintre toate produsele autorizate, pentru a remedia o anumitã problemã cu dãunãtorii.
    6. Mãsuri menite sã reducã la minimum riscurile pentru oameni, pentru organismele-neţintã şi pentru mediu: practici de lucru sigure pentru depozitarea, manipularea şi amestecarea pesticidelor, precum şi eliminarea ambalajelor goale, a altor materiale contaminate şi a surplusului de pesticide inclusiv amestecurile rãmase în rezervor sub formã concentratã sau diluatã; metode recomandate pentru a controla expunerea operatorului, cum ar fi echipamentul de protecţie individualã
    7. Abordãri bazate pe risc, care ţin seama de variabilele locale pentru bazinele hidrografice, precum clima, tipurile de sol şi de culturi, precum şi gradul de denivelare
    8. Proceduri de pregãtire a echipamentului de aplicare înainte de utilizare, mai ales pentru etalonare, şi pentru a face astfel încât funcţionarea acestuia sã prezinte riscuri minime pentru sãnãtatea umanã, speciile de florã şi faunã-neţintã şi mediu
    9. Utilizarea şi întreţinerea echipamentului de aplicare a pesticidelor şi tehnicile specifice de pulverizare ca de exemplu, pulverizarea volumelor mici şi duzele cu deviere micã, precum şi obiectivele controlului tehnic al pulverizatorilor în folosinţã şi metodele de ameliorare a calitãţii pulverizãrii. Riscuri specifice legate de utilizarea echipamentelor de aplicare manualã a pesticidelor sau a pulverizatoarelor de spate şi mãsurile relevante de gestionare a riscului
    10. Mãsuri de urgenţã pentru protejarea sãnãtãţii umane, a mediului şi a resurselor de apã în caz de deversare accidentalã, contaminare şi condiţii meteorologice extreme care ar putea conduce la riscuri de percolare a pesticidelor
    11. Interdicţiile în zonele protejate stabilite în conformitate cu art. 2^6, art. 5 alin. (1), (2) şi (5), art. 5^1 alin. (1) şi (5), art. 17 lit. a^2 ), precum şi art. 40 alin. (2) şi (3) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au transpus în legislaţia naţionalã art. 6 şi 7 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politicã comunitarã în domeniul apei
    12. Monitorizarea stãrii de sãnãtate şi facilitãţi de acces pentru a semnala orice incident sau incident bãnuit
    13. Pãstrarea evidenţei utilizãrii pesticidelor, în conformitate cu legislaţia relevantã
    14. Cunoştinţe minime despre legislaţia din domeniul chimicalelor privind: clasificarea, etichetarea, ambalarea acestora şi fişele tehnice cu date de securitate


    ANEXA 2

                  Cerinţeîn materie de sãnãtate, siguranţã şi
             protecţia mediului, legate de inspecţia echipamentului
                           de aplicare a pesticidelor

    Inspecţia echipamentului de aplicare a pesticidelor acoperã toate aspectele importante în vederea atingerii unui înalt grad de siguranţã şi protecţie pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu. Eficacitatea optimã a aplicãrii ar trebui asiguratã printr-o bunã operare a dispozitivelor şi a funcţiilor echipamentului pentru a garanta îndeplinirea urmãtoarelor obiective:
    - Echipamentul de aplicare a pesticidelor trebuie sã funcţioneze în mod fiabil şi sã fie folosit în mod corespunzãtor, în scopul pentru care a fost conceput, pentru a garanta cã pesticidele pot fi dozate şi distribuite cu exactitate.
    - Echipamentul trebuie sã fie într-o stare de funcţionare care sã permitã cu uşurinţã umplerea şi golirea completã a acestuia în deplinã siguranţã şi sã previnã scurgerea pesticidelor. De asemenea, trebuie sã permitã curãţarea completã cu uşurinţã. În plus, trebuie sã garanteze siguranţa operaţiilor şi sã poatã fi controlat şi oprit imediat din locul operatorului. Atunci când sunt necesare, reglãrile trebuie sã fie simple, precise şi sã poatã fi reproduse.
    Ar trebui sã se acorde o atenţie deosebitã urmãtoarelor elemente:

    1. Elementele de transmisie
    Elementele de siguranţã ale arborelui de transmisie şi elementele de siguranţã ale conectorului la alimentarea electricã trebuie sã se afle la locul lor şi în stare bunã şi nimic nu trebuie sã împiedice dispozitivele de protecţie sau orice piesã de transmisie mobilã ori rotativã sã îşi îndeplineascã funcţiile, astfel încât sã se asigure protecţia operatorului.
    2. Pompa
    Volumul pompei trebuie adaptat nevoilor echipamentului, iar pompa trebuie sã funcţioneze corect pentru a garanta o ratã de aplicare stabilã şi fiabilã. Pompa nu trebuie sã aibã scurgeri.
    3. Agitarea
    Dispozitivele de agitare trebuie sã asigure o recirculare adecvatã, astfel încât concentraţia sã fie omogenã în tot amestecul de lichid pentru pulverizare din rezervor.
    4. Rezervorul
    Rezervoarele, precum şi indicatoarele de nivel, dispozitivele de umplere, sitele şi filtrele, sistemele de golire şi de clãtire, precum şi dispozitivele de amestecare trebuie sã funcţioneze astfel încât sã reducã la minimum deversarea accidentalã, distribuirea neregulatã a concentraţiei, expunerea operatorului şi depunerile din rezervor.
    5. Sistemele de mãsurã, comandã şi reglare
    Toate dispozitivele de mãsurã, de pornire şi de oprire, de reglare a presiunii şi/sau a debitului trebuie sã fie calibrate corespunzãtor şi sã funcţioneze în mod corect şi nu trebuie sã existe scurgeri. Controlul presiunii şi acţionarea dispozitivelor de reglare a presiunii trebuie sã fie uşor de realizat în timpul aplicãrii. Dispozitivele de reglare a presiunii trebuie sã îşi menţinã o presiune de lucru constantã pentru un regim de funcţionare constant al pompei, pentru a garanta aplicarea unui volum constant.
    6. Ţevile şi conductele
    Ţevile şi conductele trebuie sã fie într-o stare bunã pentru a evita perturbãri ale debitului lichidelor sau deversãri accidentale în caz de spargere. Nu trebuie sã existe scurgeri la nivelul ţevilor şi conductelor atunci când echipamentul este utilizat la presiunea maximã de operare.
    7. Filtrele
    În vederea evitãrii turbulenţelor şi a unei repartizãri neomogene a conţinutului, filtrele trebuie sã fie în stare bunã, iar ţesãtura acestora trebuie sã corespundã mãrimii duzelor din pulverizator. Sistemul de indicare a înfundãrii filtrelor trebuie sã funcţioneze corect atunci când existã.
    8. Rampa - pentru echipamentul de pulverizare a pesticidelor prin intermediul unei rampe orizontale aflate aproape de cultura sau materialul care este tratat
    Rampa trebuie sã fie în stare bunã şi stabilã în toate direcţiile. Sistemele de fixare şi reglare, precum şi dispozitivele care permit amortizarea mişcãrilor neintenţionate şi compensarea pantei trebuie sã funcţioneze în mod corespunzãtor.
    9. Duzele
    Duzele trebuie sã funcţioneze corect, astfel încât sã se evite orice scurgere în momentul opririi pulverizãrii. Pentru a asigura omogenitatea pulverizãrii, debitul fiecãrei duze nu trebuie sã devieze semnificativ faţã de debitul nominal indicat în tabelele furnizate de fabricant.
    10. Distribuirea
    Distribuirea transversalã şi verticalã, în cazul aplicãrii pe culturile verticale, a amestecului de produse pentru pulverizare în zona vizatã trebuie sã se facã uniform, dacã este cazul.
    11. Ventilatorul pentru echipamentul de pulverizare a pesticidelor cu flux de aer
    Ventilatorul trebuie sã fie în stare bunã şi sã producã un curent de aer stabil şi fiabil.


    ANEXA 3

         Principiile generale ale gestionãrii integrate a dãunãtorilor

    1. Prevenirea apariţiei şi/sau eliminarea organismelor dãunãtoare ar trebui sã se realizeze sau sã fie sprijinitã prin intermediul mai multor metode şi, în special, prin:
    a) rotaţia culturilor;
    b) utilizarea unor tehnici de cultivare adecvate (de exemplu, tehnica semãnatului tardiv, datele şi densitãţile semãnatului, subînsãmânţarea, aratul de conservare, curãţarea şi însãmânţarea directã);
    c) utilizarea, dupã caz, a varietãţilor rezistente/tolerante, precum şi a seminţelor şi a materialului sãditor standard/certificat;
    d) utilizarea fertilizãrii echilibrate, a unor practici de stropire cu var şi de irigare/drenare;
    e) prevenirea rãspândirii organismelor dãunãtoare prin mãsuri de igienã (de exemplu, prin curãţarea permanentã a maşinilor şi a echipamentului);
    f) protejarea şi rãspândirea organismelor benefice importante (de exemplu, prin mãsuri adecvate de protejare a plantelor sau prin utilizarea infrastructurilor ecologice înãuntrul şi în afara locurilor de producţie).
    2. Organismele dãunãtoare trebuie sã fie monitorizate cu ajutorul unor metode şi instrumente adecvate, atunci când acestea sunt disponibile. Printre instrumentele adecvate ar trebui sã se numere observaţiile efectuate în câmp, precum şi sistemele fiabile din punct de vedere ştiinţific pentru avertizare sonorã, prognozã şi diagnozã timpurie, atunci când este posibil, precum şi apelarea la consultanţã din partea unor profesionişti calificaţi.
    3. Pe baza rezultatelor monitorizãrii, utilizatorul profesionist trebuie sã decidã dacã şi când sã aplice mãsurile de protecţie a plantelor. Valorile-limitã solide şi fiabile din punct de vedere ştiinţific sunt componente esenţiale în procesul de luare a deciziilor. Pentru organismele dãunãtoare, valorile-limitã stabilite pentru regiunea în cauzã, zonele specifice, culturile şi condiţiile climaterice speciale trebuie luate în considerare înainte de aplicarea tratamentelor, atunci când acest lucru este posibil.
    4. Metodele durabile biologice, fizice şi alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacã acestea asigurã un control corespunzãtor al dãunãtorilor.
    5. Pesticidele aplicate trebuie sã fie cât se poate de specifice pentru ţinta vizatã şi trebuie sã aibã efecte secundare minime asupra sãnãtãţii umane, asupra organismelor-neţintã şi asupra mediului.
    6. Utilizatorul profesionist ar trebui sã menţinã utilizarea pesticidelor şi alte forme de intervenţie la nivelurile minime necesare, de exemplu, prin aplicarea unor doze reduse, prin frecvenţa redusã a aplicãrii sau prin aplicãri parţiale, în condiţiile în care nivelul de risc pentru vegetaţie este acceptabil, iar acestea nu mãresc riscul de dezvoltare a rezistenţei în cadrul populaţiilor de organisme dãunãtoare.
    7. Atunci când se cunoaşte riscul rezistenţei faţã de o mãsurã de protecţie a plantelor şi când nivelul populaţiei organismelor dãunãtoare necesitã aplicãri repetate de pesticide pe culturi, ar trebui aplicate strategiile antirezistenţã disponibile, pentru menţinerea eficacitãţii produselor. Aceasta ar putea include utilizarea pesticidelor multiple cu modalitãţi diferite de acţiune.
    8. Pe baza înregistrãrilor referitoare la utilizarea pesticidelor şi a monitorizãrii organismelor dãunãtoare, utilizatorul profesionist ar trebui sã verifice reuşita mãsurilor de protecţie a plantelor aplicate.
 

    
Data adaugarii: 26/02/2013 20:10:21
Numarul de comentarii: 0
CAUTARE:

Selecteaza o categorie:

Text:


Acum pe site:
Urmareste-ne pe:
Parteneri agro:
Targuri agro:
Parteneri turism: